Scriitorul Marius Chivu nu crede în teza celor două Românii, a unei ţări rupte în două, dar admite că e adevărat că, în multe familii, ”părinţii votează pavlovian cu PSD, în timp ce tinerii sunt mai informaţi şi vor altceva de la un guvern, nu doar mărire de salarii şi pensii”. Este tranşant în judecată: ”guvernul lui Dragnea este, de departe, cel mai dezastruos guvern postdecembrist” şi s-a ajuns, astfel, la un ”boiling point al răbdării, al acceptării că sîntem conduşi de coruptibili incompetenţi şi iresponsabili, spune Chivu, unul dintre participanţii la proteste. Pe de altă parte, admite Marius Chivu, e greu de anticipat ce vor însemna aceste proteste pe termen lung: ” Şi Brexitul, şi acţiunile lui Putin, şi ale lui Erdogan ne-au luat pe sus./.../ Aproape orice este posibil. Inclusiv ca România să fi dat tonul unei mega-mişcări stradale de reformă politică la nivel european”, consideră el.
Marius Chivu, scriitor, traducător şi cronicar literar, a debutat cu volumul de poezie ”Vântureasa de plastic” (Editura Brumar, 2012). A primit premiile pentru debut al USR şi al revistei Observator cultural. A publicat jurnalele de călătorie ”Trei săptămâni în Himalaya” şi ”Trei săptămâni în Anzi” (Editura Humanitas), cartea de interviuri ”Ce-a vrut să spună autorul” (Editura Polirom, 2013) şi volumul de proză scurtă ”Sfârşit de sezon” (Editura Polirom, 2014). A iniţiat şi coordonat proiectul caritabil ”Cartea cu bunici ”(Editura Humanitas, 2008), volumul colectiv ”Primul meu porno” (Editura ART, 2011) şi a editat antologiile (selectiv): „Best of. Proza scurtă a anilor 2000” (Editura Polirom, 2013). Este coautorul antologiei ”Dilema veche. Cu ochii-n 3,14” (Editura Humanitas, 2016). Din 2005 este redactor-editor al revistei Dilema veche, unde ţine cronica literară, editorialist al revistei ELLE, editor al revistei trimestriale de proză scurtă ”iocan” (alături de Florin Iaru şi Cristian Teodorescu), precum şi realizatorul emisiunii ”All You Can Read ”de la Radio Seven.
Interviul acordat News.ro de Marius Chivu este al doilea din seria interviurilor cu oameni de cultură pe tema protestelor care au loc în ţară, serie deschisă de antropologul Vintilă Mihăilescu.
Prezentăm integral interviul:
Reporter: Protestele au început ca reacţie de blam, puternică, la tentativa guvernului condus de Sorin Grindeanu de a modifica, peste noapte, prin Ordonanţă de Urgenţă, legislaţia penală. Justiţia este o temă destul de abstractă. Cum a devenit ea, iată, una dintre temele prioritare de pe agenda societăţii?
Marius Chivu: Mai întîi trebuie să explic ce a făcut, de fapt, Guvernul Dragnea/Grindeanu: a pus la cale un asalt nocturn asupra Codului Penal şi al Codului de Procedură Penală, în beneficiul unui grup de colegi politicieni implicaţi îndosare de corupţie. Prin acumularea frustrărilor populaţiei sfidate constant de comportamentul infracţional al politicienilor ultimelor decenii, s-a ajuns la un boiling point al răbdării, al acceptării că sîntem conduşi de coruptibili incompetenţi şi iresponsabili. Mai simplu spus, s-a întrecut cu foarte mult măsura. Guvernul lui Dragnea este, de departe, cel mai dezastruos guvern postdecembrist.
Reporter: Cum vă explicaţi gestul guvernului de a insista atunci cu o măsură considerată abuzivă nu atât de protestatari, cât mai ales de instituţiile din justiţie care ar fi urmat să aplice,de fapt, modificările aduse Codurilor penal şi de Procedură Penală? (DNA, Procurorul General, DIICOT, CSM au avut aceeaşi reacţie critică şi totuşi guvernul a adoptat Ordonanţa care ar fi dus, în interpretarea acestor instituţii, la o dezincriminare parţială a faptelor de corupţie).
Marius Chivu: Un gest criminal a continuat prin a fi iresponsabil, apoi sfidător. Alte cuvinte nu merită rostite.
Reporter: În cele din urmă, guvernul a decis, totuşi, abrogarea Ordonanţei de Urgenţă numărul 13. În motivarea Ordonanţei cu numărul 14, cea care abrogă aşadar OUG 13, se vorbeşte despre presiunea străzii şi despre criticile care vin dinspre protestatari. Nu ni se livrează, aşadar, argumente juridice. După abrogare, protestele au continuat. A survenit şi demisia, nu demiterea, ministrului responsabil, Florin Iordache. În declaraţiile acestuia, nu s-a pus niciodată problema altei erori în afara celei de comunicare. Ce să înţelegem de aici?
Marius Chivu: Tocmai pentru că nu existau argumente juridice, de aceea s-a insistat pe aşa-zisele, inexistentele erori de comunicare. Florin Iordache a fost de la început un pion, un personaj de sacrificiu, un executant al unei OUG troiene, un aşa-zis ministru al Justiţiei fără alte calităţi în afara obedienţei tâmpe faţă de un partid plin de corupţi. Omul nu e în stare nici măcar să vorbească inteligibil limba română. Din acest punct de vedere, da, comunicarea era exclusă aprioric.
Reporter: De ce continuă protestele, după abrogarea OUG 13? Care este miza lor?
Marius Chivu: Pentru cele opt puncte vehiculate în social media:
1. Niciun guvern să nu mai repete vreodată „Ordonanţa 13”.
2. Transparenţă în administraţie prin e-guvernare.
3. Avocatul Poporuluisă fie ales direct de cetăţeni.
4. Cetăţenii să poată sesiza direct Curtea Constituţională.
5. Depolitizarea funcţiilor publice şi ocuparea lor doar prin concurs.
6. Membrii Guvernului să nu fie şi parlamentari.
7. Eliminarea avizuluiparlamentar pentru cercetarea penală a guvernanţilor.
8. Fără penali în demnităţile şi funcţiile publice.
Reporter: Există o cultură deja a acestor proteste: mesajele scrise pe pancarte sau scandate, proiecţiile pe clădiri, versuri şi chiar melodii compuse special. Este ea, în acelaşi timp, expresia unei noi generaţii a României postdecembriste?
Marius Chivu: Cred şi sper că da. O generaţie educată, responsabilă, plină de bun simţ, care crede în principii democratice şi valori civice.
Reporter: Ca simbolistică, poate Piaţa Victoriei să înlocuiască Piaţa Universităţii?
Marius Chivu: Nici nu trebuie să înlocuiască, e suficient să se alăture simbolisticii protestelor postdecembriste.
Reporter: După o perioadă în care protestele din Piaţa Victoriei au devenit din ce în ce mai puternice, a început un fel de contra-manifestaţie în faţa Palatului Cotroceni. Spun contra-manifestaţie pentru că mesajele de acolo sunt antagonice celor care cer demisia guvernului. În acest context, se vorbeşte despre clivajul social, despre contrapunerea a două generaţii, despre părinţi versus copii. Cât de validă este această teză a clivajului social, îmbrăţişată de discursul PSD, despre care vorbea un alt fost lider al partidului, Adrian Năstase?
Marius Chivu: Eu nu cred că e un clivaj, nu cred în teza celor două Românii, a unei ţări rupte în două. Liderii PSD au fost dintotdeauna nişte demagogi, nici măcar carismatici, ba chiar de-a dreptul primitivi. Acei oameni, foarte puţini, care au contra-manifestat la Cotroceni au fost unii manipulaţi (s-a văzut că nici nu ştiau prea bine ce strigă, unii strigau împotriva lui Băsescu sau îl susţineau pe Ponta), alţii plătiţi, chemaţi sau aduşi cu maşinile din provincie. Un jurnalist de la Adevărul i-a filmat după ce au plecat de la Cotroceni pînă în parcarea de la Bricostore de pe Str. Orhideea, unde îi aşteptau autoturisme înmatriculate în Mehedinţi şi Olt. Dar e adevărat că în multe familii, părinţii votează pavlovian cu PSD, în timp ce tinerii sînt mai informaţi şi vor altceva de la un guvern, nu doar mărire de salarii şi pensii. Vor politici sociale şi economice reale, vor proiecte şi investiţii pe termen lung, nu pomeni imediate, iluzorii..
Reporter: Preşedintele Klaus Iohannis a încercat să poarte un dialog un protestatarii de la Cotroceni. Guvernul, în schimb, nu a avut niciun mesaj la dialog pentru protestatarii din Piaţa Victoriei. Cum vă explicaţi?
Marius Chivu: Înainte de dialog, era necesară îndreptarea greşelii, scuzele şi demisia. Cînd eşti prins în exerciţiul unei tentative nocturne de furt calificat nu mai e nimic de negociat. În plus, guvernanţii nu au nici un interes să vorbească cu cetăţenii. Dimpotrivă, idealul lor de guvernare este lipsa oricărei comunicări. Ei vor să fure, nu să se sfătuiască sau să dezbată legi cu nimeni. În plus, Klaus Iohannis este un om civilizat, care vorbeşte argumentat, cu o sintaxă limpede, corect gramatical. Ceilalţi sînt nişte brute din punct de vedere lingvistic.
Reporter: Imediat după abrogare, prima reacţie a multora a fost să caute capcanele, pe fondul unei neîncrederi critice în guvernanţi. Se poate guverna fără această încredere? Cât de importantă este încrederea în guvernanţi?
Marius Chivu: Numai în capul PSD-ului şi a celor de la ALDE se poate trece peste acest episod ca şi cum n-ar fi fost şi numai ei cred că se mai poate guverna în ciuda pierderii totale a încrederii. De-asta piaţa rezistă în ciuda abrogării, de-asta cere demisia şi implementarea celor opt puncte: pentru că aceşti guvernanţi şi-au pierdut orice credibilitate şi chiar legitimitate. Practic, acest guvern a devenit ilegitim.
Reporter: Cum putem avea atunci garanţia că un eventual abuz de putere nu se va mai petrece? E realist şi funcţional să începem cu toţii să învăţăm jargonul juridic şi să monitorizăm Ordinea de zi pentru şedinţele guvernului şi ale Parlamentului?
Marius Chivu: Nu ştiu dacă e funcţional sau realist, dar e necesar. „Vă vedem” (cu simbolul cătuşelor ca nişte ochi) a fost încă de la început unul dintre hashtag-urile de rezistenţă ale pieţei. Dar e bine că oamenii învaţă cum se dau legile în Parlament, că încep să priceapă proceduri, că ştiu unde să caute şi să verifice informaţii etc. E bine că această generaţie e implicată şi interesată de felul în care e guvernată şi e bine ca politicienii să nu se mai creadă autonomi şi atotputernici. În fond, noi îi alegem, noi îi plătim, iar ei muncesc pentru noi. Acesta este un algoritm pe care deocamdată politicienii noştri nu-l acceptă, nu şi-l asumă şi nu-l respectă.
Reporter: Protestele din România ultimelor săptămâni au un efect secundar interesant în Europa: lectura lor se face în cheia redobândirii încrederii în democraţie într-o Europă afectată de Brexit, de situaţia Ungariei conduse de Viktor Orban, de spectrul lui Putin. Credeţi că România poate da tonul unei mişcări europene sau este o interpretare mai degrabă generoasă?
Marius Chivu: E greu de anticipat ce se va întîmpla în Europa chiar şi termen scurt. Şi Brexitul, şi acţiunile lui Putin, şi ale lui Erdogan ne-au luat pe sus. Nimeni n-a crezut că se vor întîmpla cu adevărat şi totuşi s-au întîmplat. Aproape orice este posibil. Inclusiv ca România să fi dat tonul unei mega-mişcări stradale de reformă politică la nivel european. E însă nevoie de nişte elemente catalizatoare în fiecare societate. Dacă vor exista, exemplul României ar putea inspira şi încuraja.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
