Ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, a declarat, luni, la finalul şedinţei Executivului, că a fost aprobată o Ordonanţă de urgenţă privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea asistenţei medicale comunitare la nivelul comunelor, oraşelor şi sectoarelor Capitalei, precizând că astfel se elimină ”diferenţa între rural şi urban” în ceea ce priveşte accesul populaţiei la servicii de sănătate. Guvernul Cioloş a aprobat în octombrie prevederi privind dezvoltarea asistenţei medicale comunitare, însă ca proiect de lege şi care a fost trimis către Senat.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Prin acestă Ordonanţă ne propunem să îndreptăm o nedreptate care si întâmplă în ziua de azi, eliminând diferenţa între rural şi urban în ceea ce priveşte accesul populaţiei la servicii de sănătate. Practic ne dorim să asigurăm cât mai multor oameni accesul la servicii de sănătate performante, la servicii medicale. Îi avem în vedere îndeosebi pe cei aflaţi în sărăcie cărora le este mai greu să meagă la medic. De exemplu: şomerii, persoanele din comunităţile de romi, familiile monoparentale, persoane cu afecţiuni cronice”, a declarat ministrul Sănătăţii la finalul şedinţei Executivului.

Totodată, prin această ordonanţă se înfiinţează cadrul legal pentru ”a apărea aceste centre comunitare integrate la nivel local”, a precizat Bodog. ”Vorbim de centre care oferă atât servicii medicale, cât şi servicii sociale”, a explicat ministrul Sănătăţii.

El a afirmat că această măsură prefigurează şi cadrul pentru implementarea celor 3.000 de ambulanţe, respectiv o ambulanţă la fiecare comună.

Referitot la impactul bugetar, ministrul Sănătăţii a afirmat că acesta nu a fost calculat. ”În ceea ce priveşte înfiinţarea acestor centre, pentru că ele vor fi finanţate din POR, practic sunt 355 de milioane de euro care sunt alocaţi pentru acest lucru. Ei nu au putut fi alocaţi datorită faptului că era acest vid legislativ. Pot să vă spun că, în prezent, Ministerul Sănătăţii finanţează 1.520 de asistenţi medicali comunitari şi peste 482 de mediatori sanitari. Practic, grupăm resursele Ministerului Sănătăţii şi le aducem împreună cu cele ale Ministerului Muncii”, a arătat ministrul.

Întrebat de unde s-a inspirat cu privire la acestă Ordonanţă, pentru că şi Guvernul Cioloş a avut un proiect similar care a fost clasat la Senat, Bodog a răspuns că este acelaşi, dar ”îmbunătăţit”.

”Acest proiect a fost făcut de Direcţia de Asistenţă Medicală din cadrul Ministerului Sănătăţii, a fost depus la Senat, a fost clasat, noi l-am preluat, am modificat ceea ce trebuia modificat, l-am îmbunătăţit şi l-am promovat ca şi Ordonanţă de urgenţă fiind condiţionalitate pentru a accesa fonduri europene. Această condiţionalitate a fost raportată de Guvernul Cioloş ca fiind îndeplinită”, a spus Bodog.

Referitor la faptul că Ordonanţa nu a fost pusă în dezbatere publică, Bodog a explicat că acest lucru a fost făcut de Guvernul Cioloş.

”Ea a fost în dezbatere publică la momentul la care a fost depusă ca şi proiect de lege. (...) Dezbaterea publică s-a produs, deci s-a făcut transparenţa decizională. Pentru ea, consider că sunt îndeplinite toate condiţiile legale pentru a fi promovată şi aşa a şi fost promovată (...) Ea trebuia pusă pe ordinea de zi săptămâna trecută, însă, datorită faptului că am venit foarte târziu cu avizele a intrat la ordine suplimentară pentru că a trebuit reavizată de către ministrul Justiţiei”, a explicat Bodog.

Noile măsuri au scopul să asigure un cadru coerent de dezvoltare a serviciilor medico-sociale orientate pe nevoile comunităţii şi profilul demografic al acesteia, pentru creşterea accesului la servicii medicale, la programe, servicii şi acţiuni de sănătate publică, furnizate la nivelul comunităţilor, în special persoanelor ce aparţin grupurilor vulnerabile, informează Guvernul. Activităţile desfăşurate în domeniul asistenţei medicale comunitare vizează furnizarea de servicii medicale de profilaxie către membrii comunităţii, servicii de promovare a sănătăţii în comunitate prin educaţie pentru sănătate, identificarea riscurilor pentru sănătate şi a persoanelor şi grupurilor vulnerabile din punct de vedere medical sau social.

De asemenea, alte activităţi se referă la consilierea medicală şi socială, direcţionarea şi monitorizarea accesului persoanelor vulnerabile către serviciile medico-socio-educaţionale, asistenţa la domiciliu a gravidei, nou-născutului şi mamei, a pacientului cronic şi a vârstnicului, complementar asistenţei medicale primare, secundare şi terţiare. "Beneficiarii acestor servicii sunt, cu precădere, persoanele vulnerabile din punct de vedere medical sau social, cu accent pe populaţia din mediul rural şi grupurile vulnerabile (persoane cu nivel economic sub pragul sărăciei, aflate în şomaj, cu afecţiuni cronice, cu risc de excluziune socială etc)", arată Executivul.

 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.