UPDATE - Guvernul a aprobat ca proiectele de infrastructură de apă, apă uzată, implementate de către operatorii regionali de apă să poată fi realizate şi de către primării / Precizările Ministerului

UPDATE: Guvernul a adoptat, prin ordonanţă de urgenţă, reglementările care asigură continuitatea proiectelor de infrastructură, dar şi prevederi privind ajustarea preţurilor  

”Prevederile cuprinse în Ordonanţa de urgenţă privind unele măsuri pentru proiectele de infrastructură de apă şi apă uzată finanţate din fonduri europene şi pentru modificarea unor acte normative adoptată astăzi de Guvern sunt menite să asigure eliminarea blocajelor în derularea proiectelor de apă şi apă uzată finanţate prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), în condiţiile în care Acordul de parteneriat prin care se stabilesc programele operaţionale pentru perioada 2021 – 2027 urmează a fi semnat. Actul normativ asigură cadrul procedural şi mecanismul financiar pentru tranziţia de la finanţarea proiectelor de apă – canal prin Programul Operaţional Infrastructură Mare la finanţarea acestora prin Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă (PODD)”, a transmis, miercuri, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, într-un comunicat de presă.  

Potrivit documentului, în acest moment, valoarea proiectelor de apă şi apă uzată aflate într-un stadiu avansat de pregătire este de 2,3 mld euro, fiind necesară asigurarea sursei de finanţare pentru iniţierea demersurilor în domeniul achiziţiilor sectoriale, până la aprobarea PODD. 

În contextul creşterii preţurilor care afectează sectorul construcţiilor, actul normativ adoptat astăzi extinde domeniile care beneficiază de reglementare specială,  respectiv infrastructura de transport sau de transport de interes naţional sau european, infrastructură majoră apă-apă uzată şi deşeuri. 

 ”Una dintre reglementările importante adoptate astăzi se referă la ajustarea de preţ în ceea ce priveşte proiectele de infrastructură pe componenta de transport, apă, canalizare şi de deşeuri. Noul mecanism, cu un impact financiar estimat de 1,5 miliarde de euro asupra absorbţiei de fonduri europene, are impact asupra a 7.000 de şantiere în derulare cu o valoare a contractelor de finanţare de 13 miliarde de euro şi ia în considerare a 10 elemente de cost semnificative a căror evoluţie va fi urmărită de Institutul Naţional de Statistică, astfel încât ajustările de preţ să urmărească componentele de cost în proiectele de infrastructură aflate în derulare”, a precizat ministrul Marcel Boloş. 

Potrivit reprezentanţilor MIPE, Ordonanţa de urgenţă reglementează şi situaţia suprapunerilor de lucrări finanţate din fonduri europene prin programe operaţionale distincte.  

”Astfel, pentru proiectele de infrastructură din sectorul de apă şi apă uzată şi proiectele care au ca obiect infrastructura rutieră realizate integral sau în parte pe acelaşi amplasament, se dispune obligaţia autorităţilor locale de a corela graficul de execuţie a infrastructurii rutiere cu graficul de execuţie a reţelelor de apă şi apă uzată la emiterea autorizaţiei de construire, sub sancţiunea de a suporta în tot sau în parte costurile generate de lipsa de corelare”, a mai transmis ministerul.  

De asemenea, prin actul normativ se stabilesc condiţiile de decontare din fonduri europene a cheltuielilor efectuate pentru lucrările executate în regie proprie pe sectorul de apă şi apă uzată în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020 şi condiţiile în care beneficiarul Programului operaţional Infrastructură Mare poate recurge la execuţia de lucrări în regie proprie în cadrul unui proiect – la un progres fizic de cel puţin 65% la momentul rezilierii sau încetării şi mai puţin de 100 mil. lei pentru restul de executat. 

Potrivit MIPE, sunt introduse prevederi care permit finanţarea investiţiilor de apă – canal pentru localităţile sub 2000 de locuitori – proiecte neeligibile prin POIM.  Cheltuielile aferente proiectelor finanţate prin POIM, dar neeligibile în POIM, pot fi suportate din bugetul PNRR, dacă acestea îndeplinesc condiţiile de eligibilitate. 

De asemenea, ordonanţa de urgenţă adoptată astăzi permite depunerea cererilor de finanţare în domeniul digitalizării şi producerii de energie verde din surse regenerabile, în cadrul apelului de proiecte destinat realizării infrastructurii proiectelor de apă şi apă uzată. 

Alte prevederi adoptate prin ordonanţa de urgenţă se referă la: 

• Corelarea intensităţii maxime a ajutorului de stat şi a codurilor CAEN privind soldul balanţei comerciale, armonizarea terminologică a unor prevederi privind ajutorul de stat în concordanţă cu prevederile Comunicării Comisiei Europene, prin modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2022 privind unele măsuri pentru acordarea de granturi din fonduri externe nerambursabile pentru investiţii destinate capacităţilor de prestare de servicii şi retehnologizării. 

• Clarificarea tipului de cheltuieli neeligibile care se stabilesc în sarcina autorităţii de management în procent de 75% din valoarea plăţilor efectuate din investiţia de bază. In acest sens se autorizează ordonatorii principali de credite cu rol de autoritate de management să cuprindă în bugetele proprii sumele necesare efectuării acestor plăţi, prin modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 156 / 2020. 

• Eliminarea obligativităţii efectuării studiului “Evaluarea de impact asupra siguranţei rutiere şi auditul de siguranţă rutieră”, pentru drumurile judeţene, prin care se intenţionează înlăturarea unui impediment major în depunerea proiectelor de infrastructură rutieră pentru următoarea perioadă de programare, 2021-2027. 

ŞTIRE INIŢIALĂ: Marcel Boloş a declarat, miercuri, la finalul şedinţei de Guvern, că un alt act normativ aprobat de către Executiv se referă la infrastructura de apă, apă uzată. 

“O componentă importantă de aprobări din Guvern, spuneam că sunt şase acte normative care au fost aprobate pentru modificare, sunt cele referitoare la infrastructura de apă, apă uzată. Este vorba de posibilitatea de a demara implementarea primelor proiecte de infrastructură din politica de coeziune pentru perioada de programare 2021 – 2027. În categoria acestor proiecte, în valoare de 2,2 miliarde euro, avem judeţul Teleorman, Maramureş, Prahova, Harghita, Giurgiu, Hunedoara, Caraş Severin, Neamţ, cu o populaţie beneficiară de 820.000 de locuitori. Acestea sunt cifrele mari care afectează proiectele de infrastructura de apă, apă uzată pentru perioada de programare 2021 – 2027”, a transmis Marcel Boloş. 

El a precizat că aceste proiecte de apă, apă uzată vor fi putea implementate şi de către primării, nu doar de către operatorii regionali de apă. 

“Tot astăzi, Guvernul României a aprobat ca aceste proiecte de infrastructură de apă, apă uzată care erau implementate de către operatorii regionali de apă să poată fi implementate şi de către primării, respectiv primăriile care sunt cuprinse în asociaţiile de dezvoltare intercomunitară şi fac parte din categoria de beneficiari, respectiv a proiectele de infrastructură de apă care se referă la locuitorii unităţilor administrativ teritoriale. Aşadar, este un moment de cotitură pentru ceea ce înseamnă proiectele de infrastructură de apă, apă uzată, pentru că, aşa cum acum s-a aprobat descentralizarea pentru proiectele de infrastructură de transport, după acelaşi model, continuăm procesul de descentralizare ca o măsură de reformă a implementării şi a absorbţiei de fonduri europene şi sperăm ca ritmul de implementare a acestor proiecte de infrastructură să fie unul mai dinamic, încât populaţia beneficiară şi primăriile beneficiare să poată să asigure standarde de locuire şi de calitate a vieţii mult mai bune”, a explicat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. 

 

El a mai anunţat aprobarea în cadrul şedinţei de Guvern a strategiei de dezvoltare a Văii Jiului. 

“A fost aprobată strategia de dezvoltare economico-socială a Văii Jiului cu un număr de şase localităţi şi care are în vedere un număr de peste 130 de mii de locuitori ca un prim pas pentru Programul Operaţional de Tranziţie Justă. Bugetul pe care îl va avea alocat pentru proiectele care ţin de infrastructură, creare de locuri de muncă, atragere de investiţii este de peste 230 de milioane de euro. aşa încât implementarea acestui proiect important pentru Valea Jiului şi pentru noi, implementarea investiţiilor teritoriale integrate este un instrument nou, pe care încercăm să îl implementăm cu ajutorul fondurilor europene şi să putem să acţionăm în aceste zone mai concentrat, astfel încât să schimbăm condiţiile de locuire ale oamenilor din această din această zonă”, a mai declarat Marcel Boloş.

Urmărește-ne și pe Google News