Garda Naţională de Mediu anunţă amenzi de 795.000 de lei, trei sistări de activitate, o sesizare penală şi un utilaj confiscat, în urma celor 55 de controale iniţiate ca răspuns la sesizările privind mirosul insuportabil resimţit puternic în Bucureşti şi Ilfov, pe 17 şi 18 august. Comisarii de mediu au identificat două surse probabile ale acestuia şi au sancţionat operatorii depozitului de deşeuri Vidra şi ai staţiei de epurare de la Glina, precum şi alţi operatori şi agenţi economici, pentru diverse neconformităţi de mediu descoperite. În urma raportului făcut public, conducerea GNM solicită oficial Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Mediului emiterea unui ordin comun care să implice direcţiile de sănătate publică în acţiunile de control. În opinia experţilor GNM, problemele de fond sunt legislaţia latentă şi lipsa corelării între disconfortul olfactiv şi starea de sănătate a populaţiei.
Garda Naţională de Mediu arată că a trimis, în ultimul an şi jumătate, 3.750 de sesizări către DSP, pentru situaţii în care a fost reclamat disconfort olfactiv disociat de poluare.
„Două surse potenţiale ale disconfortului olfactiv resimţit puternic în mai multe zile din august, atât în Bucureşti, cât şi în Ilfov, sunt depozitul de deşeuri de la Vidra şi staţia de epurare de la Glina. Sancţiunile pentru operatori au venit împreună cu 22 de măsuri de conformare pe care le vom verifica recurent. Am înaintat raportul acţiunii din 17–27 august 2026 către Ministerul Sănătăţii, pentru că există obligaţia investigării de către autoritatea de sănătate publică a efectului pe care evenimentul din 17–18 august l-a avut asupra sănătăţii populaţiei”, afirmă Andrei Corlan, comisar general al Gărzii Naţionale de Mediu.
Sursa citată adaugă că a solicitat Ministerului Mediului urgentarea procedurilor privind aprobarea unui ordin comun cu Ministerul Sănătăţii, prin care specialişti din structurile de control în domeniul sănătăţii populaţiei să fie angrenaţi în controlul unor obiective industriale.
„Devine evident faptul că impactul potenţial şi impactul concret al unor instalaţii trebuie să fie evaluate atât din punct de vedere al protecţiei mediului, cât şi din punct de vedere al sănătăţii umane”, mai spune Corlan.
Control integrat şi plan comun de verificare în Bucureşti şi Ilfov
Experţii Gărzii Naţionale de Mediu au distribuit cele peste 1.300 de sesizări de disconfort olfactiv pe hartă, iar distribuţia a indicat o concentraţie majoră a sesizărilor în Sectorul 4, dar şi o arie largă de afectare în zona de sud-sud-est a zonei Bucureşti-Ilfov.
„Este foarte important de menţionat că, inclusiv din cauza resimţirii subiective a mirosului de către cetăţeni, sesizările au descris mirosuri diferite: miros de levigat şi deşeuri, mirosuri asociate hidrogenului sulfurat şi miros de substanţe chimice. Planificarea controlului a ţinut cont de aspectele sesizate, de arealul de unde au provenit sesizările şi de datele privind calitatea aerului primite de la Agenţia Naţională de Mediu şi Arii Protejate. Au fost vizate activităţi cu potenţialul de a emana un miros suficient de puternic încât să fie resimţit concomitent în arii mari din două judeţe. Comisarii GNM nu au căutat un vinovat convenabil, ci au analizat mai multe categorii de activităţi cu potenţial de a genera emisii odorante”, explică reprezentanţii GNM.
Acţiunile de control s-au concentrat pe operatori care desfăşoară activităţi de gestionare a deşeurilor, epurarea apelor, procesarea cărnii, producţia de medicamente şi acoperiri galvanice, precum şi pe operatori ale căror activităţi pot genera emisii sau mirosuri, inclusiv vidanjarea şi gestionarea foselor ecologice.
Neconformităţi la depozitul de la Vidra
Potrivit sursei citate, mai multe neconformităţi au fost constatate în monitorizarea tehnologică a depozitului de deşeuri de la Vidra, cu potenţial de a genera mirosuri puternice. Spre exemplu, gazele de depozit au fost captate incomplet, ca urmare a tasării insuficiente a deşeurilor depozitate. În cazurile de etanşare necorespunzătoare se poate favoriza migrarea necontrolată a gazului de depozit în atmosferă.
„Pentru nerealizarea monitorizării tehnologice corespunzătoare, operatorul a fost sancţionat cu 40.000 de lei. Experţii GNM au dispus, în urma controlului, 11 măsuri de conformare care urmăresc inclusiv limitarea disconfortului olfactiv asociat activităţii de depozitare”, precizează reprezentanţii GNM.
Instalaţii nefuncţionale la staţia de epurare de la Glina
Sursa citată afirmă că deficienţele constatate la staţia de epurare de la Glina pot indica o corelaţie între mirosul resimţit în zilele de 17–18 august în Bucureşti şi Ilfov şi nefuncţionarea sau aplicarea necorespunzătoare a unor sisteme şi proceduri privind gestionarea nămolului rezultat şi a biogazului produs, în acelaşi interval de timp.
Potrivit comisarilor de mediu, volumul maxim de sesizări privind disconfortul olfactiv se suprapune peste nefuncţionarea unor sisteme de odorizare şi neutralizare a mirosului, transportul nămolului nedeshidratat, stocarea deficitară a biogazului şi eliberarea acestuia în atmosferă. Controlul a relevat că, deşi au fost constatate intern disfuncţionalităţi, acestea nu au fost raportate şi remediate.
Pentru o prezentare sintetică a aspectelor constatate, GNM grupează neconformităţile în patru categorii.
Astfel, prima categorie o reprezintă disfuncţionalităţile în instalaţia de deshidratare avansată a nămolului. Potrivit comisarilor de mediu, incintele de deshidratare a nămolului funcţionau cu uşile larg deschise, ceea ce anulează orice regim de depresiune care poate capta emisiile olfactive, fiind „uşor demonstrabilă eliberarea necontrolată de aer viciat în atmosferă”. De asemenea, nămolul deshidratat era evacuat în containere deschise, proces care generează, de asemenea, disconfort olfactiv. Experţii GNM au inspectat halele în condiţiile de funcţionare a unei singure centrifuge şi au constatat o acumulare masivă de gaze rezultate din proces.
Comisarii de mediu au mai constatat că în perioada care corespunde celui mai mare volum de sesizări privind disconfortul olfactiv, rapoartele studiate indică funcţionarea tuturor celor trei centrifuge, ceea ce a condus la eliminarea unei cantităţi masive de aer viciat direct pe amplasament. Mai mult decât atât, operarea simultană a celor trei centrifuge s-a oprit la ora 9:00 în data de 18, ceea ce poate fi corelat cu scăderea exponenţială a sesizărilor din teren, deci cu oprirea efectivă a disconfortului olfactiv resimţit de bucureşteni.
O a doua categorie vizează transportul nămolului nedeshidratat, de natură să emane un miros puternic în atmosferă. Astfel, prin verificarea unui transport din staţie, experţii GNM au descoperit încărcarea acestuia cu nămol nedeshidratat.
„Nămolul prezenta un miros pestilenţial puternic, care s-a difuzat pe o suprafaţă mare a amplasamentului, iar aspectul acestuia era umed, păstos şi de culoare neagră închisă”, precizează aceeaşi sursă.
A treia categorie priveşte gestionarea necorespunzătoare a nivelurilor de biogaz din instalaţia de cogenerare. Potrivit comisarilor de mediu, în 18 august, sistemul de biogaz a înregistrat o succesiune critică de evenimente. Astfel, nivelurile de biogaz, în toate cele trei rezervoare, s-au situat sub pragurile minime obligatorii prevăzute în autorizaţia de mediu. Într-o asemenea situaţie, de epuizare a volumului de stocare a biogazului în rezervoare, prin suprapresiune şi deschiderea supapelor de siguranţă cu care instalaţia este prevăzută, se poate elibera biogaz direct în atmosferă.
„La polul opus, în aceeaşi zi, unul dintre rezervoarele de stocare a urcat brusc la un nivel de umplere de 92%, demonstrând oscilaţii majore în fluxul tehnologic. Precizăm că scăderile sub pragul minim de stocare nu au generat nicio alarmă, deşi instalaţiile au fost prevăzute cu senzori, ceea ce generează ipoteza unor evacuări necontrolate sau a unor disfuncţionalităţi majore în gestionarea biogazului”, adaugă aceeaşi sursă.
Ultima categorie de neconformităţi descoperite de comisarii de mediu vizează instalaţiile de odorizare şi neutralizare a mirosurilor, care erau nefuncţionale pe rampa de deşeuri.
„Procesul de epurare presupune producerea de deşeuri de nămol care, după procesul de deshidratare, sunt stocate pe rampe dedicate. Concomitent, deşeurile care rezultă din activitatea de mentenanţă, altele decât nămolul, sunt stocate în aceeaşi zonă, pe rampe diferite. Două din cele patru instalaţii de odorizare şi neutralizare cu care sunt dotate rampele de nămol şi deşeuri nu erau funcţionale”, adaugă sursa citată.
Legislaţie latentă şi lipsa corelării între mirosul insuportabil şi sănătatea populaţiei
Acţiunile de control ale GNM identifică şi remediază probleme punctuale care pot avea sau nu un efect corelativ între neconformităţile de mediu şi disconfortul olfactiv resimţit de populaţie. În opinia experţilor GNM, felul în care legislaţia actuală abordează problema mirosului, decuplată de orice tip de inspecţie, studiu sau control privind sănătatea publică, este incorect.
Raportul de control cuprinde, pe lângă raportarea neconformităţilor şi a datelor analizate, un set de propuneri de modificare a legislaţiei, inclusiv în vederea emiterii unui ordin comun între miniştrii Sănătăţii şi Mediului, pentru o abordare unitară a procedurii şi un control comun GNM/DSP în orice situaţie în care cetăţenii reclamă mirosuri puternice, persistente, pestilenţiale într-o anumită arie.
„Avem nevoie de criterii tehnice obiective şi clare care să depisteze, să măsoare şi să abordeze unitar şi integrat disconfortul olfactiv, pentru că nu vorbim exclusiv de o problemă de mediu. Gândiţi-vă că, în timp ce peste 1.300 de cetăţeni din Bucureşti şi Ilfov ne sesizau prezenţa unui miros greu de suportat, măsurătorile oficiale nu au înregistrat depăşiri ale limitelor de poluare. De ce? Pentru că, înainte ca disconfortul olfactiv să fie o problemă de mediu conform cadrului legal actual, poate fi o gravă problemă de sănătate publică”, a explicat comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu.
Reprezentanţii GNM mai transmit că, în 2026, Garda Naţională de Mediu a transmis către Direcţiile de Sănătate Publică 3.750 de sesizări punctuale, însoţite de date, inclusiv privind situaţii de disconfort olfactiv.
Medikatv.ro
