Aproape jumătate dintre copiii români afirmă că sunt afectaţi de fenomenul bullying, care poate duce la depresie, anxietate şi tulburări de comportament. Mai bine de jumătate dintre copii cred că şcoala nu face nimic pentru prevenirea comportamentului abuziv, deşi se manifestă încă de la grădiniţă, când copiii nu au capacitatea să îl recunoască, a declarat luni, la lansarea campaniei anti-bullying, directorul executiv al Asociaţiei Telefonul Copilului, Cătălina Surcel.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Fenomenul bullying înseamnă să fii jignit, lovit, rănit, exclus sau umilit, poate afecta pe oricine, la orice vârstă şi în orice loc - la şcoală, în parc, pe stradă şi chiar on-line -, iar efectele, mai ales în cazul copiilor, sunt depresiile, tulburările de comportament, apariţia stărilor anxioase, excluderea şi, în peste patru la sută dintre cazuri, apariţia gândurilor suicidale.

Peste 1.200 de apeluri înregistrate în 2015 la Telefonul Copilului au făcut referire la fenomenul bullying, semnalarea acestuia fiind în creştere cu 18 la sută faţă de anul precedent, când au fost 1.046 astfel de situaţii.

Cătălina Surcel a precizat că principalele forme de abuz de tip bullying semnalate anul trecut, sunt: fizic (în aproape jumătate din cazuri), verbal, relaţional (intimidare, denigrare, umilire) şi online, forma de bullying fizic fiind asociată, în general, cu băieţii, în timp ce forma verbală cu fetele.

De asemenea, anul trecut au fost înregistrate de 20 de ori mai multe apeluri din partea băieţilor care semnalau situaţii de bullying, cei mai mulţi fiind din grupa de vârstă 16 - 18 ani.

În primele două luni ale acestui an au fost primite alte 60 de apeluri care semnalează probleme cauzate de acest fenomen, bullying-ul relaţional şi cel fizic fiind cel mai frecvent menţionate.

Directorul executiv de la Asociaţia Telefonul Copilului a precizat că minorii care au sunat pentru a semnala astfel de lucruri au arătat că cele mai multe cazuri se petrec în spaţiu public şi şcolar, dar şi în mediul online.

Cătălina Surcel a atras atenţia că astfel de cazuri sunt mult mai frecvente decât cele raportate la Telefonul Copilului, precizând că singurul studiu făcut în România pe această temă a relevant că aproape jumătate dintre elevii români au fost afectaţi de o formă sau alta a acestui fenomen, iar mai mult de 50 la sută dintre ei consider că şcoala nu face nimic pentru a-l împiedica.

Directorul executiv al Asociaţiei Telefonul Copilului a precizat că bullyingul începe să se manifeste încă de la grădiniţă, ceea ce este foarte grav, având în vederă că acei copii nu au capacitatea de a recunoaşte bullying-ul sau de a înţelege că ceea ce li se întâmplă este un abuz, mai ales dacă este vorba de un abuz emoţional.

“Şcoala poate avea un rol extrem de important şi ne-am bucura să vedem o implicare mai mare a Ministerului Educaţiei. Acolo unde există psihologi şi consilieri şcolari, aceştia ar trebui să le explice copiilor, dar şi părinţilor care sunt efectele bullying-ului. Cazurile sunt mai multe decât ce ascultăm noi la Telefonul Copilului. Consider că şcoala poate să facă mai mult şi pentru părinţi. De altfel, noi vorbim şi cu părinţii la Telefonul Copilului, însă este vorba de un fenomen, iar noi nu putem ajunge la toate şcolile din ţară. (…) E nevoie şi de pregătirea cadrelor didactice, nu doar a părinţilor. (…) O campanie de genul acesta ar trebui organizată la nivel naţional”, a spus Cătălina Surcel.

Potrivit acesteia, sancţiunile nu rezolvă problema pe termen  lung, însă două adolescente de 16 ani din Huşi au fost condamnate la doi ani de închisoare cu suspendare în urma plângerii făcute de părinţii colegei pe care o abuzau.

Cătălina Surcel a mai spus că şi copilul agresor are nevoie de acelaşi tip de sprijin ca şi cel agresat, pentru că acest tip de comportament a fost învăţat de undeva.

“Şi ei trebuie să fie ajutaţi şi consiliaţi psihologic, dar pentru asta este nevoie de acordul părinţilor, însă, de obicei, părinţii agresorilor refuză să accepte şi să îi trimită la consiliere psihologică. Au fost şi situaţii în care am fost ameninţaţi de astfel de părinţi”, a spus directorul executiv al organizaţiei neguvernamentale.

Cartoon Network şi Asociaţia Telefonul Copilului au lansat, luni, cea de-a doua ediţie a campaniei "CN Clubul Prieteniei”, care se desfăşoară sub sloganul "Fii prietenos, nu răutăcios!”, pentru a informa copiii şi tinerii, dar şi pentru a-i încuraja să discute cu adulţii atunci când se confruntă cu fenomenul bullying.

Campania include întâlniri directe cu copiii în şcoli, dar şi o serie de clipuri animate care se adresează atât copiilor care sunt afectaţi de fenomenul bullying, cât şi celor care sunt agresivi sau celor care sunt simpli observatori. Copiii afectaţi direct sau indirect beneficiază de consiliere din partea unor specialişti în abordarea acestor probleme pe website-ul www.CartoonNetwork.ro/clubulprieteniei.

Imaginea campaniei este cântăreaţa Inna, care a declarat că în copilărie a fost deranjată de faptul că prietenii şi colegii îi spuneau „pitica”, din cauza înălţimii ei.

"Eu am plecat de la mama mea fără complexe, pentru că ştiam că fetiţele mici sunt drăguţe. Totul pleacă din familie, de la cum ne fac părinţii să ne simţim, dar mai e o problem care nu pleacă de la şcoală, ci de la colegul de lângă tine. Sunt multe lucruri de la care pleacă acest bullying, dar eu sper ca toţi copiii să înţeleagă că, indiferent de situaţie, nu trebuie să le fie ruşine, ci că pot să sune la Telefonul Copilului. Ideea de a fi ascultat contează foarte mult”, a spus artista, precizând că va merge să le vorbească despre fenomenul bullying copiilor din şcoala în care a învăţat ea, în Neptun. 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.