Federaţia „Solidaritatea Sanitară” consideră că forma convenită de cele două federaţii reprezentative cu Ministerul Sănătăţii în ceea ce priveşte noua lege a salarizării „nu este o opţiune negociabilă în minus, ci pragul minim obligatoriu de la care proiectul poate deveni acceptabil”. „Refuzul de a transpune fidel soluţiile comune ar însemna eşecul dialogului social şi ar legitima acţiunile sindicale de protest din partea tuturor angajaţilor din sănătate”, avertizează liderii sindicali.
"Vineri şi sâmbătă, Federaţia Solidaritatea Sanitară din România (FSSR), Federaţia SANITAS şi Ministerul Sănătăţii au făcut ceea ce situaţia impunea, lucrând împreună, pe texte şi simulări, până la identificarea unei variante comune pentru partea din proiectul legii salarizării aplicabilă Sănătăţii. Propunerile rezultate au fost transmise sâmbătă seara Ministerului Muncii, instituţia care asigură coordonarea tehnică a proiectului", precizează sursa citată într-un comunicat de presă.
Potrivit aceleiaşi surse, după o perioadă în care metodele sindicale au fost diferite, cele două federaţii reprezentative la nivel de sector au ajuns la un pachet comun de soluţii, construit împreună cu ministerul de resort.
"Autorităţile nu mai pot invoca lipsa unei alternative tehnice sau absenţa unei poziţii comune a partenerilor sociali din Sănătate. Poziţia FSSR este fără echivoc: susţinem numai transpunerea integrală şi fidelă a acestei arhitecturi, urmată de verificarea impactului asupra venitului total al fiecărui angajat. Nu acordăm un cec în alb niciunui iniţiator şi nu declarăm proiectul definitiv înainte ca forma actualizată să fie publicată", arată aceeaşi sursă.
Ce conţine forma convenită
Soluţia comună reia şi dezvoltă logica variantei negociate în anul 2023, instituind că diferenţele legitime de salarizare dintre unităţi, locuri de muncă, niveluri de risc şi contribuţia la continuitatea serviciilor trebuie reflectate într-o combinaţie coerentă de salarii de bază şi drepturi suplimentare. Nu este o simplă corectare de procente, ci o restructurare a salarizării în Sănătate, bazată pe următoarele repere:
1. Coeficienţi diferenţiaţi pe categorii de unităţi sanitare. Faţă de Legea-cadru nr. 153/2017, care operează cu o diferenţiere limitată (ambulanţă, unităţi clinice şi unităţi neclinice) forma convenită introduce o clasificare mai detaliată. Scopul este ca salariul de bază să reflecte mai bine rolul unităţii în sistemul naţional de sănătate, complexitatea serviciilor şi responsabilitatea asociată.
2. Coeficienţi diferenţiaţi pe categorii de locuri de muncă. În interiorul fiecărei categorii de unităţi, coeficienţii sunt diferenţiaţi suplimentar după locul de muncă. Astfel, o parte din diferenţele care astăzi sunt lăsate aproape exclusiv sporurilor este mutată într-o componentă mai stabilă şi mai predictibilă - salariul de bază - în condiţiile în care plafoanele maximale pentru sporurile aferente condiţiilor de muncă au scăzut.
3. Transferarea unei părţi a recompensei pentru condiţii în salariul de bază. În condiţiile în care plafoanele nominale ale sporurilor pentru condiţii de muncă ar scădea (de exemplu, plafonul maxim posibil de 85% ar deveni 60% în varianta convenită), diferenţierea suplimentară a salariilor de bază ar recupera o parte importantă din suma transferată. Efectul trebuie judecat asupra venitului total, nu prin compararea izolată a procentelor aferente sporurilor.
4. Limite minime garantate pentru sporurile de condiţii de muncă. Este una dintre liniile roşii susţinute constant de FSSR, obţinută la negocierile anterioare şi preluată în forma finală comună. Înscrierea intervalelor minime în lege protejează dreptul împotriva acordării pur simbolice şi împotriva repetării situaţiilor apărute în 2018, când unele sporuri au putut coborî la 1%.
5. Reaşezarea recompensei pentru continuitate. Forma convenită creşte semnificativ plata pentru contribuţia la funcţionarea neîntreruptă a serviciilor medicale, inclusiv procentul aferent tarifului orar suplimentar pentru munca prestată în zilele de repaus săptămânal şi de sărbătoare legală şi plata gărzilor.
Ce efecte ar avea forma convenită asupra veniturilor salariale
Impactul individual depinde de categoria unităţii, locul de muncă, coeficientul aplicabil, sporul concret stabilit în intervalul legal, programul de lucru şi regulile viitorului Regulament de sporuri. De aceea, distincţia esenţială este între scăderea unei componente salariale şi evoluţia venitului total.
În privinţa angajaţilor care erau cei mai afectaţi de forma iniţială a proiectului de lege:
a) Angajaţii din intervalul actual de spor pentru condiţii de muncă 55%-85%
Scenariul-limită de risc priveşte angajaţii care îndeplinesc cumulativ trei condiţii: au în prezent un spor nominal din intervalul 55%-85%, beneficiază de plafonul maxim de 85%, iar procentul real al sporului (suma efectivă raportată la salariul de bază aflat în plată - depăşeşte 70%). Lor le sunt aplicabile următoarele situaţii:
a.1) În scenariul prudent, în care viitorul spor ar fi acordat la nivelul minim al intervalului, suma aferentă sporului pentru condiţii poate scădea. Simulările utilizate în negociere indică însă compensarea acestei reduceri prin creşterea salariului de bază.
a.2) În scenariul acordării viitorului spor la nivelul maxim, suma aferentă condiţiilor de muncă ar creşte pentru angajaţii din primele două categorii de unităţi sanitare.
Concluzia nu trebuie generalizată mecanic la fiecare angajat deoarece rezultatul individual va fi confirmat numai după publicarea textului, a grilelor şi a Regulamentului de sporuri.
b) Angajaţii care ar putea pierde încadrarea la sporul pentru condiţii de muncă
În ipoteza de risc maxim a proiectului, aproximativ 30% dintre angajaţi ar putea pierde actuala încadrare la un spor pentru condiţii (dacă Regulamentul de sporuri nu corectează lista şi criteriile). Pentru cei care, simultan, nu intră într-o categorie de unitate sau de loc de muncă ce majorează salariul de bază, creşterea venitului salarial ar putea rămâne limitată la aproximativ 10%. Orice abatere favorabilă de la acest scenariu (păstrarea încadrării, un coeficient superior ori un nivel mai mare al sporului) ar genera o creştere mai mare.
c) Angajaţii expuşi riscului scăderii veniturilor salariale
Deoarece sumele tranzitorii sau compensatorii nu protejează automat toate componentele variabile ale venitului (în special cele legate de ture, gărzi, noapte şi munca în zilele libere), protecţia nu putea fi lăsată exclusiv mecanismului compensatoriu.
Forma convenită majorează recompensa pentru lucrul în zilele de repaus şi de sărbătoare legală, reducând riscul unei pierderi necompensate. De asemenea, a fost prevăzută includerea, prin arhitectura viitorului Regulament de sporuri, a angajaţilor aflaţi în situaţia drepturilor menţinute în "cuantum", astfel încât această categorie să nu rămână în afara protecţiei.
Potrivit sursei citate, aceasta este condiţia minimă, nu forma ideală.
"Forma comună nu rezolvă automat toate problemele sistemului şi nu înlocuieşte analiza de impact. Ea este acceptabilă ca prag minim deoarece schimbă arhitectura în direcţia cerută constant de FSSR, respectiv diferenţiere mai mare în salariile de bază, minime garantate pentru condiţiile de muncă, recompensă mai bună pentru continuitate şi reducerea dependenţei de sume compensatorii. Testul final pentru FSSR nu-l reprezintă cifra dintr-o grilă izolată, ci venitul total real de pe fluturaş, compus din salariu de bază, condiţii, ture, noapte, gărzi şi munca în zilele libere şi comparat înainte şi după aplicarea acestei legi", precizează FSSR.
Ce urmează şi cine trebuie să răspundă
Conform sursei citate, conţinutul convenit, transmis Ministerului Muncii, trebuie "preluat integral în forma tehnică actualizată, iar apoi asumat de instituţia sau de actorii politici care vor iniţia efectiv proiectul".
"Dacă traseul va fi parlamentar, FSSR va solicita partidelor şi parlamentarilor să transforme soluţia comună în amendamente şi să declare public dacă o susţin. Ministerului Muncii îi solicităm să publice forma consolidată şi să indice transparent, punct cu punct, ce a preluat din propunerea comună. Ministerului Sănătăţii îi solicităm să apere soluţiile pe care le-a convenit cu partenerii sociali şi să nu accepte diluarea lor în circuitul tehnic sau politic. Partidelor şi parlamentarilor le solicităm să susţină pachetul ca întreg, nu să selecteze doar componentele convenabile, lăsând neprotejate alte categorii profesionale. Angajaţilor din Sănătate le solicităm să apere public această formă minimă, să ceară răspunsuri nominale decidenţilor şi să susţină acţiunile sindicale şi civice legale necesare pentru transpunerea ei", arată FSSR.
Dacă soluţia comună este refuzată, adaugă sindicaliştii, protestul devine apărarea unui rezultat concret, iar faţă de etapa anterioară, natura posibilului conflict se schimbă, aşa încât acţiunea nu va fi îndreptată doar spre respingerea unui proiect considerat nesatisfăcător, ci spre apărarea unei variante concrete care ar creşte echitatea salarizării, ar anula riscul pierderilor şi ar putea produce creşteri reale pentru un număr semnificativ de angajaţi.
"Dacă autorităţile refuză să transpună ceea ce Ministerul Sănătăţii şi cele două federaţii reprezentative au convenit, responsabilitatea eşecului dialogului social le aparţine. În acel moment, acţiunile de protest desfăşurate în condiţiile legii sunt pe deplin legitime pentru apărarea acestui prag minim. FSSR îşi va stabili propriile decizii şi forme de acţiune prin organele sale statutare, păstrând solidaritatea cu revendicările legitime ale angajaţilor şi autonomia organizaţională afirmată public. Cea mai puternică garanţie pentru preluarea restructurărilor negociate este susţinerea lor de către angajaţii din sănătate. Poziţionările publice în favoarea formei convenite în partea privitoare la Sănătate îi sporesc şansele de a fi transpusă, asumată şi adoptată", se mai arată în comunicatul citat.
Medikatv.ro
