Sindicaliştii din domeniul sanitar reclamă că proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru, act normativ care va reglementa decontarea serviciilor medicale către unităţile sanitare private, va produce "efecte negative" şi va accentua "dezechilibrul creat de pandemie între spitalele publice şi unităţile private". Ei fac mai multe propuneri astfel încât să nu se ajungă în situaţia ca pacienţii să trebuiască să plătească suplimentar pentru unele servicii medicale.
Într-un comunicat dat publicităţii joi, Federaţia "Solidaritatea Sanitară" cataloghează proiecul de Hotărâre de Guvern care vizează pentru aprobarea pachetelor de servicii drept "intenţia unei forme de privatizare a unei bune părţi din fondurile publice de sănătate”, susţinând că documentul, în forma sa actuală, "prevede dreptul unităţilor private de a stabili după bunul plac tarifele serviciilor medicale prestate pentru care beneficiază (şi) de finanţare publică”. Reprezentanţii sindicatului consideră, astfel, că documentul "instituie" o "discriminare atât pentru pacienţi cât şi pentru unităţile sanitare publice”.
"Problema pe care încearcă s-o rezolve aceste propuneri ale CNAS este reală, la ora actuală existând de facto o diferenţă a nivelului de decontare a serviciilor medicale între spitalele publice şi cele private (spitalele publice beneficiind în plus de sumele acordate – prin acte adiţionale – pentru finanţarea creşterilor salariale din 2015 până în prezent). Mai mult decât atât, CNAS este nevoită să găsească soluţiile de rezolvare a acestei probleme în condiţiile prevederilor art. 230, alin. (2^1)-(2^3) (raportat la termenul stabilit de alin. 2^5) din Legea nr. 95/2006 (introduse de guvernarea PSD prin OUG nr. 27/2019). Însă, raportat la această problemă şi la prevederile legale, soluţia propusă de CNAS încalcă principiul proporţionalităţii, favorizând unităţile sanitare private în dauna celor publice", se arată în comunicatul transmis de "Solidaritatea Sanitară”.
Sindicaliştii cer ca măsura să fie "una proporţională, tarifele serviciilor medicale acordate de unităţile sanitare private care solicită finanţare publică să nu poată depăşi nivelul finanţării agregate acordat spitalelor publice". Ei consideră că introducerea obligativităţii spitalelor publice de a realiza liste de aşteptare "va conduce la mutarea forţată a pacienţilor din zona publică în cea privată”.
Totodată, sindicaliştii susţin că prin majorarea nivelului de contractare, de către unităţile medicale private, a unor categorii de servicii medicale considerate "profitabile” se va ajunge la diminuarea posibilităţii unităţilor medicale de stat de acordare a acestor servicii medicale şi, în consecinţă, la creşterea numărului de pacienţi asiguraţi care ajung "să fie obligaţi" să achite diferenţa dintre tariful stabilit "„la liber” de către unităţile private şi nivelul decontării asigurate de serviciul public. „După cum se poate constata, într-o astfel de situaţie, pacienţii, deşi sunt asiguraţi, vor putea accesa acele servicii medicale doar contra cost (prin plata diferenţei de tarif)”, menţionează reprezentanţii sindicaliştilor.
"Plata publică acordată din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) va fi utilizată pentru finanţarea profitului unităţilor sanitare private, reducând astfel semnificativ partea de cheltuială utilă şi necesară efectuată din acest fond. În fapt, este vorba de privatizarea treptată a FNUASS (măsură încercată şi în perioada 2009-2011). Trebuie remarcat că măsura accentuează dezechilibrul creat de pandemie între spitalele publice şi unităţile private, primele fiind obligate, în majoritatea cazurilor, să-şi modifice activitatea pentru a trata pacienţi COVID-19, o bună parte din restul categoriilor de pacienţi fiind preluată de unităţile private, acestea din urmă nefiind prinse în efortul colectiv de luptă împotriva pandemiei”, mai arată comunicatul făcut public de "Solidaritatea Sanitară”.
Pe de altă parte, sindicaliştii atrag atenţia asupra unui alt aspect prevăzut în proiectul de Hotărâre de Guvern şi anume "introducerea de facto a asigurărilor de sănătate complementare doar pentru serviciile prestate de unităţile de sănătate private”.
Ei susţin că introducerea acestor asigurări este condiţionată, pe de o parte, de stabilirea un pachet de bază de servicii medicale "la nivelul posibilităţilor reale de finanţare ale FNUASS, raportat la costurile reale ale serviciilor medicale”, iar pe de altă parte de necesitatea ca serviciile medicale suplimentare pachetului de bază să fie acordate atât în spitalele private, cât şi în spitalele publice, "ambele categorii de unităţi putând beneficia de finanţarea suplimentară furnizată de asigurările de sănătate complementare pentru pachetele de servicii medicale ce nu sunt incluse în pachetul de bază”.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
