Federaţia Sindicatelor Libere din România (FSLR) solicită autorităţilor adoptarea mai multor măsuri pentru angajaţii din sectorul construcţiilor de nave, printre acestea aflându-se reducerea vârstei de pensionare la 55 de ani cu condiţia existenţei stagiului complet de cotizare şi oferirea posibilităţii pensionării anticipate.
FSLR a transmis, miercuri, printr-un comunicat de presă, că principalele măsuri cerute sunt reducerea vârstei de pensionare şi oferirea posibilităţii pensionării anticipate.
“Reducerea vârstei de pensionare la 55 de ani cu condiţia existenţei stagiului complet de cotizare într-una din următoarele activităţi specifice sectorului construcţii nave: control nedistructiv cu radiaţii ionizante, izolare cu vată minerală, galvanizare, sablare, vopsitorie, sudura, montare/demontare schele, lăcătuşerie, tubulatura, polizare. Oferirea posibilităţii pensionării anticipate a salariaţilor din sectorul construcţii nave pe costurile şi contribuţia angajatorilor, aceştia putând suporta integral sau parţial costurile prestaţiilor aferente pensionării anticipate în condiţiile unor deduceri fiscale”, se arată în comunicat.
O altă măsură cerută de Federaţia Sindicatelor Libere din România este transparentizarea, raportarea şi diseminarea datelor cu privire la starea sănătăţii lucrătorilor din sectorul construcţii nave, demers necesar combaterii fenomenului de subdiagnosticare şi subraportare a bolilor profesionale.
FSLR mai solicită asigurarea unui cadru de control şi monitorizare lunară a condiţiilor de muncă în vederea individualizării factorilor de risc la sănătatea şi securitatea salariaţilor, în special a identificării expunerii lucrătorilor din sectorul construcţii nave la agenţi cancerigeni, dar şi simplificarea procedurilor specifice recunoaşterii, semnalării şi declarării bolilor profesionale în condiţiile existenţei unor discrepanţe majore între rapoartele referitoare la starea de sănătate a salariaţilor de la nivelul companiilor şi bolile profesionale sau accidentele de muncă declarate.
FSLR explică în comunicat că deficitul acut de forţă de muncă şi migraţia semnificativă, concomitent cu presiunea concurenţială dictatăde piaţă, au generat consecinţe imediate asupra actualei mase salariale.
“Consecinţele la care facem referire vizează, în principal, o creştere a numărului de ore suplimentare concomitent cu o deteriorare a condiţiilor de muncă, cu efecte directe asupra stării de sănătate a salariaţilor din România. Condiţiile de muncă din România sunt, în conformitate cu statisticile Agenţiei Europene pentru Muncă, printre cele mai proaste din Uniunea Europeană într-un context în care nivelul salarial este unul redus”, se mai arată în comunicat.
Sursa citată menţionează că industria construcţiilor de nave este una globală, importantă pentru competitivitatea economiei europene în relaţia cu piaţa globală, cota de piaţă a Uniunii Europene la nivel mondial este de aproximativ 15%.
FSLR a menţionat că la nivelul Uniunii Europene există în jurul a 150 de şantiere navale mari în care îşi desfăşoară activitatea aproximativ 120.000 de salariaţi. România beneficiază de o pondere de 7% la nivel european la capitolul construcţii de nave, fiind unul dintre principalele state receptoare de activităţii de tip outsourcing în domeniul construcţiilor de nave.
“Aproximativ 11.500 de salariaţi lucrează în şantierele navale româneşti, industria reprezentând aproximativ 1% din PIB-ul României. Condiţiile de muncă din industria navală sunt grele, acestea fiind considerate nu numai inconfortabile dar şi periculoase pentru sănătatea lucrătorilor. Munca în construcţia navală se desfăşoară în principal în aer liber, adesea în condiţii meteo neprietenoase (frig, ploaie, ger, căldură) sau în hale de mare capacitate puţin sau deloc încălzite sau ventilate, hale în care frigul se simte semnificativ iarna iar vara senzaţia de căldură este amplificată”, a precizat FSLR.
Sursa citată menţionează că riscurile la care se expun angajaţii din şantierele navale sunt unele semnificative în comparaţie cu alte sectoare economice.
“Riscul de alunecare şi cădere, riscul de explozii sau scurt circuite care pot genera arsuri constituie riscuri zilnice, considerate a fi comune pe şantierele navale, însă nu şi cele mai grave. Riscul apariţiei bolilor articulare pe fondul desfăşurării activităţii în spaţii extrem de înguste în anumite cazuri, azbestoza şi mezoteliomul (cancer al pleurei) reprezintă unele dintre cele mai importante riscuri cu care se confruntă salariaţii din şantierele navale, în condiţiile inhalării de azbest sau de alte diferite gaze utilizate în construcţia sau reparaţia de nave, mai ales în cazul operaţiunilor care presupun sudura sau lucrul în spaţii înguste şi închise specifice unor activităţi precum polizare, sablare sau vopsitorie”, se mai arată în comunicat.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
