Exerciţiul internaţional EU ModEX 2018, care a început duminică seara, în completarea exerciţiului naţional Seism 2018, şi care se va desfăşura în diferite locaţii din zona Bucureştiului, va fi axat pe coordonarea şi colaborarea modulelor medicale. Datorită numărului mare de echipe şi participanţi, este cel mai amplu şi cel mai complex exerciţiu medical, pe module, din cadrul Mecanismului European de Protecţie Civilă, arată Ministerul Afacerilor Interne (MAI).

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Potrivit MAI, având în vedere complexitatea scenariului şi numărul mare de resurse umane şi tehnice implicate în salvarea victimelor, inclusiv prin activarea mecanismului european de protecţie civilă, în completarea exerciţiului naţional Seism 2018, începând de duminică seară, la  ora 20.00, s-a dat start-ul exerciţiului internaţional EU ModEX 2018.

Acesta este al V-lea şi ultimul exerciţiu realizat de un consorţiu format din zece parteneri pe protecţie civilă din cadrul ciclului MODEX 8 2017- 2018, lot 3.

Consorţiul a fost contractat de către Comisia Europeană pentru a proiecta, planifica, desfăşura şi autoevalua exerciţii de căutare-salvare urbană medie/dificilă USAR, în condiţiile CBRN (chimice, biologice, radiologice, nucleare), de asigurare a asistenţei medicale prin punerea la dispoziţie a unor posturi medicale avansate - cu sau fără posibilităţi de realizare a intervenţiilor chirurgicale - a unor spitale modulare, a asistenţei şi suportului tehnic, a unor spitale de campanie, a unor echipe de protecţie civilă a Uniunii, arată sursa citată.

Această ediţie a MODEX este găzduită de Ministerul Afacerilor Interne din România, prin Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, cu sprijinul tuturor structurilor aflate în componenţa Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă (SNMSU) şi va avea loc în diferite locaţii din zona Bucureştiului.

"Programul MODEX din Bucureşti va fi un exerciţiu axat pe coordonarea şi colaborarea modulelor medicale (EMT 1-3, AMP, MEDEVAC), iar datorită numărului mare de echipe şi participanţi, acesta este cel mai amplu şi cel mai complex exerciţiu medical, pe module, din cadrul Mecanismului European de Protecţie Civilă", arată MAI.

În acest exerciţiu sunt implicaţi observatori şi participanţi din următoarele ţări membre ale mecanismului: Australia, Austria, Belgia, Brazilia, Bulgaria, Canada, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Malta, Norvegia, Republica Moldova, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii.

Duminică seara, la Centrul Naţional pentru Conducerea şi Coordonarea Intervenţiei de la Ciolpani are loc şedinţa operativă cu echipa de protecţie civilă din cadrul Uniunii Europene, sosită în România pentru a acorda sprijin de specialitate.

Exerciţiul Seism 2018 îşi propune antrenarea tuturor structurilor responsabile de conducere, coordonare şi răspuns, la nivel local, regional şi naţional, în cazul producerii unui seism major cu victime multiple.

Potrivit scenariului, sâmbătă dimineaţă, la ora 08.37, în zona Vrancea, s-a produs un cutremur major, cu magnitudinea de peste 7,5 grade pe scara Richter, unde seismică având ca axă de deplasare Bucureşti - Alexandria - Sofia şi Iaşi - Chişinău.

O replică de 5,8 grade a cutremurului iniţial simulat în cadrul exerciţiului Seism 2018 s-a produs, duminică, echipele pornind în teren pentru a evalua situaţia. În urma replicii, Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei (CNCCI) a solicitat suplimentarea forţelor din Bucureşti cu echipe de căutare-salvare (inclusiv alpinişti) din judeţele Vrancea, Braşov, Constanţa, Călăraşi, Buzău, Argeş. Forţele se vor prezenta în bazele de operaţii, urmând a fi direcţionate în zonele afectate de replica seismului.

Potrivit MAI, până duminică seară, conform scenariului exerciţiului Seism 2018, s-au înregistrat peste 3.000 de persoane decedate, peste 5.000 de persoane rănite, aproximativ 40.000 de persoane fără adăpost, 35.000 fără electricitate şi 45.000 fără apă potabilă. De asemenea, au fost afectate peste 3.900 de clădiri (380 distruse total, 1.400 distruse parţial, iar 2.200 sunt improprii pentru locuit). În plus, cinci spitale din Bucureşti au fost distruse de cutremur, 22 de spitale au fost distruse parţial, iar opt au fost avariate, însă au rămas funcţionale.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.