Două noi heliporturi de spital vor fi date curând în folosinţă în două spitale de stat, unul din Capitală şi cel de-al doilea din Suceava. Este vorba despre Spitalul de Copii ”M.S.Curie” şi despre Spitalul Judeţean de Urgenţă Sfântul Ioan cel Nou Suceava. La Spitalul ”Marie Curie” vor fi stabilite curând necesarul de posturi pentru noul heliport, dar şi cheltuielile necesare cu noua facilitate, cel mai probabil într-o lună, conform unor surse din spital. La Suceava, concursurile pentru ocuparea celor 5 posturi prevăzute pentru noul heliport sunt deja în curs. Două dintre posturi s-au ocupat deja în urma concursurilor din martie şi mai 2023 şi mai urmează altele pentru ocuparea a încă 3 posturi necesare pentru heliport. Ambele heliporturi sunt heliporturi în terasă, situate pe clădirile celor două unităţi sanitare. Şeful UPU-SMURD Bucureşti spune că Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca va avea peste 2-3 ani propriul heliport, aterizările elicopterelor SMURD făcându-se acum pe un teren din incinta complexului Dinamo. Dr. Cătălin Cârstoveanu de la Spitalul Marie Curie şi dr. Alexandru Calancea, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Suceava, au explicat News.ro ce înseamnă pentru pacienţi şi pentru medici heliporturile nou construite.
Managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Sfântul Ioan cel Nou Suceava: „Este o investiţie care va ajuta întreaga regiune de nord-est a Moldovei”
„În acest moment suntem în faza în care organizăm concursuri succesive. De ce? Pentru că la primul concurs organzat în data de 25 martie 2023, am ocupat un singur post din cele 5 dedicate acestui heliport, următorul post în data de 25 mai 2023, deci avem doar două posturi ocupate în două sesiuni de concurs succesive, avem trei posturi libere în momentul de faţă, suntem în momentul în care desfăşurăm a treia rundă de concursuri, sperăm ca în cel mai scurt timp să avem echipa completă şi din acel moment mai există un singur aviz, al Autorităţii Aeronautice, şi heliportul poate deveni funcţional.
În data de 27 martie am ocupat funcţia de manager de mentenanţă, la următorul concurs am ocupat funcţia de manager responsabil al heliportului. Au rămas libere posturile de manager de siguranţă, responsabilul cu securitatea aeronautică şi managerul de calitate.
Heliportul este amenajat pe corpul A al spitalului, pe acoperişul acestui spital, la ultimul nivel, este o in invetiţie de aproximativ un milion de euro şi făcută prin susţinerea Consiliului Judeţean Suceava, dar este o investiţie care nu vine doar în sprijinul Spitalului Judeţean Suceava, aş spune că ajută întreaga zonă, şi nu numai judeţul Suceava”, a spus dr. Alexandru Calancea, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Suceava.
Pacienţii care suferă accidente vasculare celebrale, infarcte de miocard sau orice altă afecţiune care necesită îngrijire medicală rapidă vor putea fi aduşi mult mai repede la Spitalul din Suceava, odată cu darea în folosinţă a noului heliport. La spitalul judeţean de Urgenţă din Suceava există un centru dotat cu aparatură şi profesionişti pregătiţi pentru tratarea accidentului vascular cerebral, unul dintre puţinele astfel de centre din România.
„Judeţul Suceava e un judeţ cu zone greu accesibile cu ambulanţa şi atunci acest elicopter dedicat judeţului Suceava va veni în sprijinul tuturor spitalelor din judeţ şi nu numai. Adresabilitatea către Spitalul Judeţean Suceava din zonele limitrofe este din ce în ce mai mare, toate judeţele din jurul Sucevei, zona de nord-est a Moldovei va beneficia de acest heliport, vom trimite cazuri mai rapid către Spitalul Judeţean Suceava pentru că noi avem multe specialităţi care tratează foarte repede anumite patologii şi aici mă refer la accidentul vascular cerebral, trebuie să ajungă în primele două-trei ore, trebuie să ajungă pe masa de intervenţie chirurgicală, infarctele de miocard şi aşa mai departe.
Şi spitalul Judeţean Suceava dacă are de trimis un pacient către un centru universitar o va face, dar mai puţin trimitem noi în momentul de faţă, cel mai mult primim şi trebuie să primim foarte repede pacienţii din jurul judeţului Suceava şi din jur cu patologiile pentru care se luptă contra cronometru. Deci clar va fi un beneficiu al judeţului Suceava în întregime, al întregii zone, regiunii de nord-est a Moldovei”, a explicat medicul Alexandru Calancea.
Dr. Cătălin Cârstoveanu, şeful secţiei de ATI-nou născuţi de la Spitalul Marie Curie a explicat că heliportul aflat deasupra spitalului de copii este aproape gata şi că urmează să fie angajaţi oamenii care vor lucra în această secţiune a spitalului. Mai este nevoie acum numai de uşile necesare liftului care duce la heliport, din punctul de vedere al infrastructurii, spune dr. Cârstoveanu.
„Construirea heliportului a început înainte de pandemie, din fericire a început înainte de pandemie, am avut nişte preţuri, dar din cauza pandemiei lucrurile s-au prelungit, s-au tergiversat, noi ne doream, spuneam peste 6 luni, peste 6 luni, a fost o secţie care era secţia COVID şi nu puteam să lucrăm deasupra, oamenii veneau, plecau din şantier, bref, heliportul este gata după trei ani de zile, nu s-a lucrat evident în toată această perioadă, dar este gata. A trebuit să modificăm şi rutele de zbor pentru că este o construcţie mai mare alăturat, la ora actuală în afară de personalul medical şi cred că nişte uşi la liftul care deserveşte liftul pe terasă, dedicat acestui heliport, toate lucrurile sunt gata, practic ne uităm la el, este gata, arată foarte bine.
Aici lucrurile sunt foarte clar reglementate de Autoritatea Aeronautică, este vorba despre un heliport care funcţionează non stop, despre asta este vorba, trebuie să fie, din ce ştiu, am vorbit cu firma care ne-a ajutat să construim aici, are toate diligenţele şi cunoştinţele şi comunică cu Autoritatea Aeronautică, ne-a spus foarte clar că trebuie să existe un manager de heliport, pompieri care trebuie să fie la fiecare decolare, la fiecare aterizare, în post, pregătiţi ca să intervină în caz că există un foc”, a explicat dr. Cîrstoveanu.
Salariile celor angajaţi să opereze heliportul ar trebui plătite de Ministerul Sănătăţii, spune dr. Cârstoveanu. În acest moment, însă, sunt mii de posturi blocate în sănătate, din cauza Ordonanţei 43 de reducere a cheltuielilor. Aşa cum au anunţat, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii ar trebui să depună în Guvern un memorandum pentru deblocarea posturilor din sănătate, în urma centralizării trimise de DSP-uri pentru fiecare judeţ în parte.
„În legea sănătăţii există o funcţiune importantă care ne specifică următorul fapt: Pentru că heliportul este o construcţie de mare importanţă pentru România, pentru fiecare spital s-a prevăzut ca Ministerul Sănătăţii să finanţeze partea cu operarea heliportului, adică salariile celor care sunt angajaţi în aceste circumstanţe.
În primul rând, este o chestiune mult mai ieftină şi mult mai funcţională. Vii iarna, aterizezi pe Băneasa sau unde aterizezi, din elicopter ieşi cu incubatorul în ger, în ploaie, iarna, apoi te duci într-o ambulanţă, uneori nu se potrivesc lucrurile, au fost uneori şi accidente serioase, şi nu este un lucru foarte bun pentru pacient. Heliportul înseamnă mai multă siguranţă, timp salvat”, a spus medicul Cătălin Cârstoveanu.
Dr. Bogdan Opriţa, şeful UPU-SMURD Bucureşti a explicat pentru News.ro că şi Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca va avea în 2-3 ani propriul heliport. Acest lucru va însemna un ajutor imens pentru că pacienţii vor putea fi transportaţi mult mai uşor între spitale, dar şi de la accidentele grave spre spital. Sunt mult mai puţine spitale cu heliport decât este nevoie, mai spune Dr. Opriţa.
„Heliporturile adiacente spitalelor sau heliporturile în terasă, deci pe clădirile spitalelor sunt foarte puţine. În momentul de faţă, doar Spitalul Universitar are, iar Spitalul de Urgenţă Floreasca va avea în următorii doi sau trei ani. În ţară mai există heliporturi în terasă la Spitalul din Oradea, mai există un heliport terestru la Spitalul din Târgu Mureş, la Spitalul din Sinaia de exemplu, tot heliport terestru, dar în general ele sunt mult mai puţine decât este nevoie pentru că practic fiecare spital ar trebui să aibă o astfel de facilitate, pentru a putea permite transferul bolnavilor între unităţile spitaliceşti mult mai facil şi, evident, în situaţia în care avem intervenţii primare şi venim cu pacientul de la locul accidentului la spital.
În acest moment, dacă aterizăm în alte locaţii evident că drumul până la unitatea sanitară poate să fie făcut după aceea cu o ambulanţă. Deci vă daţi seama mutăm bolnavul din elicopter în ambulanţă, după aceea din ambulanţă în unitatea de primiri urgenţe”, a precizat dr. Bogdan Opriţa.
Ce înseamnă ca un spital mare de urgenţă să nu aibă heliport. Dr. Opriţa dă exemple de situaţii concrete.
„Vă daţi seama, vă dau un singur exemplu, al spitalului nostru, aterizăm acum pe un teren de sport din incinta complexului Dinamo, şi dacă ne ducem de exemplu la intervenţie primară pe şoseaua de centură ajungem de la locul intervenţiei până la spital în 5 minute şi facem 10 sau 15 minute după ce am preluat pacientul din incinta complexului până la spital.
De la locul de aterizare până la spital este posibil să facem acest lucru cu o ambulanţă dar ambulanţa aceasta trebuie să fie indisponibilizată şi nu putem să cunoaştem momentul de timp în care va ajunge elicopterul de aceea cam cu o jumătate de oră înainte trebuie să indisponibilizăm ambulanţa, să o trimitem la aterizare şi aşa mai departe. Şi în timpul ăsta poate să fie nevoie să se intervină pe cale rutieră.
Poate cel mai important lucru este operarea pe timp de noapte. Dacă platformele de aterizare sunt autorizate să permită decolarea şi aterizarea pe timp de noapte vă daţi seama că alt fel de misiuni putem să le facem noaptea, pentru că în acest moment noi nu putem face decât pe platformele de aterizare autorizate sau dacă nu, trebuie să ne ducem la aeroporturile din oraşele respective”, a explicat dr. Opriţa.
Medicul Opriţa spune că sunt ţări care nu stau mult mai bine decât România la capitolul heliporturi de spital, însă povesteşte un episod care l-a impresionat la Paris, legat de situaţia unui pacient care suferise un AVC.
„Nici alţii nu stau mai bine decât noi, poate, dar vă dau un exemplu care m-a impresionat cel mai mult, şi nu are legătură cu heliportul. Eram în Paris în jurul orei 4 şi am auzit un zgomot specific şi din piaţa Operei din Paris se ridica un elicopter. Toate şoselele erau blocate de echipaje de la pompieri sau de la poliţie astfel încât să poată decola şi am întrebat de ce şi mi s-a spus foarte clar: ”Este un pacient cu accident vascular cerebral, fereastră de tromboliză, de aici din centru până la spitalul unde se face tromboliza, care e la periferia oraşului, în condiţiile astea de trafic ar face o oră şi jumătate”, a precizat medicul.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
