Reprezentanţi ai conducerii mai multor spitale din Capitală reclamă nivelul redus al sumelor primite de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru tratarea pacienţilor, considerând că acestea trebuie diferenţiate în funcţie de gravitatea cazurilor, dar şi actualizate, având în vedere creşterile de preţuri. Dr.Bogdan Tănase, managerul Institutului Oncologic Bucureşti a declarat pentru News.ro că unitatea sanitară are probleme tocmai din cauza unui dezechilibru în modul în care se face decontarea sumelor de către CNAS. Dr. Tănase spune că spitalul este plătit pe caz rezolvat cu o sumă fixă, sumă care nu reflectă cheltuielile reale cu un pacient, în funcţie de numărul de zile de spitalizare şi de tratamentele de care are nevoie în realitate. Medicul a precizat că la Institut ajung din multe zone ale ţării cazuri dificile a căror rezolvare implică sume foarte mari, şi că refuzarea lor iese din discuţie. Dr. Tănase atrage atenţia că la acest capitol trebuie găsite alte soluţii de finanţare, pentru o bună sustenabilitate a activităţii spitalului. Şi Spitalul ”Alexandru Obregia” din Capitală se confruntă cu dificultăţi financiare, directorul medical, dr. Eduard Motoescu, relatând că unitatea sanitară este pe minus pentru că toate cheltuielile, în special cele legate de utilităţi, s-au mărit, în timp ce Casa de asigurări decontează aceleaşi sume pentru pacienţii trataţi. Probleme legate de nivelul finanţării reclamă şi directorul medical al Institutului de Boli Infecţioase Matei Balş, Adrian Marinescu, acesta precizând că sunt spitale, cum este şi Institutul Matel Balş, unde ajung cele mai grave cazuri, pentru care finanţarea trebuie să fie diferită.
Manager IOB: Practic, noi suntem plătiţi pe caz rezolvat şi această plată se face după o formulă care nu ia în calcul cheltuielile care au fost pe cazul respectiv”
„Problema a început, dacă vreţi să o luăm istoric, cu faptul că s-au mărit salariile personalului medical în 2016, a fost o mărire considerabilă, era un gest normal, dar pe de altă parte decontarea pe caz rezolvat, adică banii pe care îi încasau spitalele nu s-au mărit proporţional.
Asta a fost una din probleme care a adus un dezechilibru în finanţarea spitalelor. Să zicem că au fost mecanisme care au încercat să compenseze la nivelul Casei de Asigurări de Sănătate acest dezechilibru, dar lucrurile au fost agravate de faptul că au fost aceste scumpiri la carburanţi şi aşa mai departe, scumpirile au fost reflectate inclusiv în costurile materialelor sanitare şi ale medicamentelor, costuri care s-au dublat, plus în costul utilităţilor, asta este mai direct, costurile respective s-au dublat.
Iată că suntem câteodată în nişte situaţii în care trebuie să drămuim fiecare bănuţ cheltuit pentru medicamente, pentru materiale sanitare şi aşa mai departe.
Practic noi suntem plătiţi pe caz rezolvat şi această plată se face după o formulă care nu ia în calcul cheltuielile care au fost pe cazul respectiv”, a explicat managerul IOB.
Teoretic cheltuielile pe care le are spitalul cu cazurile grave ar trebui să se contrabalanseze cu tratarea cazurilor simple, însă acest lucru nu se întâmplă de fapt, spune Dr. Tănase, pentru că la Institut ajung pentru internare cazuri extrem de complexe, care înseamnă automat şi costuri foarte mari pentru spital. Refuzarea acestor cazuri grave iese din discuţie, pentru că nu este etic, spune managerul. În plus, pentru mulţi pacienţi Institutul este ultimul loc în care speră să-şi găsească vindecarea.
„Acest sistem după care suntem noi plătiţi este gândit în aşa fel încât cheltuielile acestor cazuri deosebite să se compenseze cu faptul că sunt cazuri simple care aduc nişte venituri şi care ar compensa într-un fel aceste cheltuieli cu cazurile deosebite. Din păcate, suntem în situaţia în care noi, ca spitale, ca centre teriţiare să spunem, acceptăm numai pacienţi de genul acesta, pacienţi care necesită manopere chirurgicale, operaţii, reintervenţii, medicamente scumpe, manevre cum ar fi dializa sau ventilaţia prelungită care aduc cu sine costuri apeciabile. Şi pe această formulă, asta e realitatea, noi nu ajungem să ne scoatem banii pe care îi cheltuim pe aceste cazuri pe care nici nu e etic să le refuzăm, nu putem face asta, practic Institutul Oncologic pentru mulţi pacienţi este ultima resursă la care pot apela.
Sunt mai multe categorii de venituri, pe internări continue, noi avem un deficit de aproape un milion de lei, mă rog, compensăm cu internările de zi la care am depăşit numărul pe care l-am contractat dar care sunt plătite de către Casă. Dar una peste alta pacienţii costă mai mult decât ar fi fost prevăzut.
Probabil că ar trebui găsită o modalitate de decontare mai fairplay faţă de spitalele de genul nostru.
Noi primim un tarif pe caz ponderat pe baza căruia se calculează decontarea, de 2200 de lei pe zi, pe internare. Din păcate calculul respectiv nu acoperă pe internările continue, nu se bazează pe numărul de zile pe care le stă pacientul în spital. Este plătită o sumă în esenţă fixă.
Ce să vă spun, există pacienţi care costă şi un milion de lei pacientul. Dacă se fac mai multe şedinţe, de dializă de exemplu şi insuficienţa renală poate apărea postoperator sau după tratamentele oncologice, o şedinţă de dializă are probabil costuri în medie de câteva zeci de mii de lei, depinde de ce se foloseşte, este un cost destul de mare.
Trebuie găsită o soluţie pentru sustenabilitate”, a precizat Dr. Bogdan Tănase.
Întrebat despre planul de reducere a cheltuielilor şi îngheţare a posturilor, managerul IOB a spus că îşi face griji în mod deosebit legat de numărul de angajaţi în plus de care are nevoie unitatea sanitară, mai ales în sectorul administrativ.
„Ceea ce ne interesează în mod direct este această blocare a posturilor din sectorul bugetar care pentru noi, din păcate, nu va fi un lucru bun pentru că personalul, vorbesc mai curând de cel administrativ decât de cel medical, dar nici acesta nu este exceptat. Iată care este nevoia de personal:personal administrativ – cel puţin 20 de oameni, asistenţi – 60 de oameni,medici – 10 medici.
Vorbim despre un spital care are aproape 1000 de angajaţi. Noi avem la chimioterapie cam 250-300 de internări de zi şi 100 de internări de zi la radioterapie şi în medie cam 400 de pacienţi internaţi într-o zi în spital. Spitalul are o capacitate de 640 de paturi”, a explicat managerul IOB pentru News.ro.
Şi directorul medical al Spitalului ”Alexandru Obregia” din Capitală dr. Eduard Motoescu a vorbit despre dificultăţile financiare. Acesta spune că spitalul este pe minus pentru că toate cheltuielile, în special cele legate de utilităţi s-au mărit, în timp ce Casa de asigurări decontează aceleaşi sume pentru pacienţii trataţi
„Costurile sunt în mare măsură determinate de tratamentul care este folosit, aşa costurile cu cazarea şi cu alimentaţia sunt destul de mărunte, să zic, şi au rămas la un nivel de foarte mulţi ani şi ca atare, după foarte mut timp, cel puţin spitalul nostru a ajuns pe minus şi chiar ne întrebăm, dacă lucrurile continuă aşa, o să fim un spital falimentar, pentru că au crescut toate costurile, la gaze, la electricitate, astronomic, pe când Casa ne decontează cam aceleaşi sume pentru pacienţii pe care îi tratăm. În medie, costurile de spitalizare cred că ajung la un 300 – 400 de lei pe zi, aici intră şi cazarea, şi alimentaţia, şi medicaţia, şi manopera personalului, îngrijirea propriu-zisă a pacientului”, a precizat Dr. Motoescu pentru News.ro.
Directorul medical al Institutului de Boli Infecţioase Matei Balş, Adrian Marinescu, a afirmat că că sistemul sanitar are nevoie de infuzie de personal în orice moment, precizând că blocarea de posturi în contextul măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare nu ar trebui să intre în discuţie. El a vorbit şi despre cazurile grave care ajung la spital, despre durata lungă de internare, ceea ce impune o diferenţiere a modului de finanţare
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
