Coaliţia pentru Integrarea Migranţilor şi Refugiaţilor propune majorarea numărului de ore de curs de limba română pentru refugiaţii care primesc azil în România la minimum 10 ore pe săptămână, considerând că cele două cursuri pe săptămână a câte patru ore sunt insuficiente. O altă propunere făcută de organizaţiile non-guvernamentale la dezbatere publică organizată vineri de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) este ca persoanele solicitante de azil să poată depune cererile pentru programele de integrare şi la structurile teritoriale ale IGI, nu doar la centrele de cazare. Potrivit IGI, anul trecut au fost depuse aproape 5.000 de cereri de cereri de azil, din care au fost acceptate aproximativ 2.000.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Una dintre propunerile esenţiale enunţate la dezbaterea organizată de Inspectoratul General pentru Imigrări pe tema proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit protecţie internaţională sau un drept de şedere în România se referă la majorarea numărului de ore de limba română pe săptămână pentru refugiaţi, de la patru ore la 10 ore. Luciana Lăzărescu, reprezentantul Asociaţiei Române pentru Promovare a Sănătăţii, parte a Coaliţiei pentru Integrarea Migranţilor şi Refugiaţilor, a susţinut în cadrul dezbaterii că cele patru ore pe săptămână de studiu a limbii române impuse de Ministerul Educaţiei Naţionale nu reprezintă un curs intensiv, fiind insuficiente pentru dobândirea unor cunoştinţe.

Reprezentaţii IGI au susţinut că această modificare referitoare la cursul de învăţare a limbii române poate fi făcută doar după o consultare cu specialiştii din Ministerul Educaţiei, în timp ce reprezentantul Asociaţiei Connect, Rodica Novact, a criticat modul în care ministerul îşi gestionează activităţile şi lipsa de deschidere din partea sa faţă de copiii străini.

„Până acum nu am observat deloc o deschidere. (...) Ministerul Educaţiei a recunoscut faptul că nu există buget pentru copiii străini care doar sunt asistenţi la cursuri, deci nu există un buget alocat pentru cei care sunt asistenţi şi foarte recent MEN a adoptat un Ordin de Ministru prin care a introdus ca obligatorie procedura de testare a elevilor pentru ca ei să fie înscrişi la şcoală, la toate materiile. Cred că e nevoie să explicăm faptul că noi încercăm în acest moment, împreună cu dumneavoastră, ca prin Ordonanţa 44 să forţăm cumva instituţiile publice care nu răspund absolut deloc solicitărilor sau aşteptărilor noastre. (...) Nu ştim ce să facem cu ministerul (Ministerul Educaţiei, n.r.) care spune nu. Curs intensiv pentru ei înseamnă doar patru ore pe săptămână şi nu există plata cu ora şi copilul care este audiat la cursuri nu are cu ce şi nu se poate rectifica bugetul şi trebuie modificată legea ca să fie rectificat bugetul. Încercăm să găsim împreună o soluţie, fiindcă ministerul nu vrea”, a declarat Rodica Novac, de la Asociaţia Connect.

O altă propunere venită din partea Coaliţiei pentru Integrarea Migranţilor şi Refugiaţilor se referă la depunerea cererilor pentru programele de integrare, pe care solicitanţii de azil în România ar trebui să le poată depune şi la structurile teritoriale ale IGI, nu doar la centrele se cazare.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului General pentru Integrări, Ermina Mihai, anul trecut au fost depuse aproximativ 5.000 de cereri de azil, din care în jur de 1.800 – 2.000 au fost acceptate. Cei mai mulţi refugiaţi provin din Siria, Irak şi Afganistan.

„Din practică, s-a constatat că există anumite deficienţe în programe de integrare, iar actul normativ aflat astăzi în dezbatere asta va face, va corecta aceste deficienţe pe care noi le-am constatat. Printre care aş enumera: organizarea cursului de limba română se face de două ori pe săptămână, câte două ore. S-a constatat că el este insufient pentru dobândirea unor cunoştinţe de limba română. La acordarea ajutorului nerambursabil fără condiţionarea participării la programul de integrare a străinilor s-a constatat un dezinteres uneori din partea acestora de a participa la activităţile cuprinse în planul de activitate. De asemenea, oferirea cazării doar în centrele aflate în administrarea IGI de multe ori a dus la restrângerea contactului cetăţenilor străini atunci când vine vorba de specificul societăţii româneşti şi uneori la limitarea posibilităţilor de a accesa anumite locuri de muncă aflate în afara razei de competenţă a centrului”, a declarat Erminna Mihai.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit protecţia internaţională sau un drept de şedere în România, precum şi a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiul Economic European a fost pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne în 4 decembrie.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.