Deputatul PNL Matei Dobrovie i-a propus ministrului de Externe, Bogdan Aurescu, sesizarea Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului în cazul Cameliei Smicală, ai cărei copii au fost luaţi de statul finlandez, precum şi înfiinţarea unui Fond de asistenţă juridică pentru astfel de cazuri, pentru a-i ajuta pe părinţii cărora le sunt luaţi copiii să plătească cheltuielile de judecată, dacă aceştia nu-şi permit un avocat.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Deputatul PNL Matei Dobrovie a discutat astfel joi cu ministrul Bogdan Aurescu despre situaţia Cameliei Jalaskoski (Smicală), medicul român stabilit în Finlanda, ai cărei copii au fost luaţi de statul finlandez şi apoi separaţi şi instituţionalizaţi de autorităţile statului.

”Am primit asigurări că MAE va face toate demersurile posibile legate de dreptul internaţional, de Convenţiile aplicabile, în sprijinul acestora. În context, i-am propus domnului ministru sesizarea Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului şi înfiinţarea unui Fond de asistenţă juridică pentru astfel de cazuri pentru a-i ajuta pe părinţii cărora le sunt luaţi copiii să plătească cheltuielile de judecată, dacă aceştia nu-şi permit un avocat. Totodată, studenţi români vorbitori de limba ţărilor respective pot fi folosiţi pe post de translatori/traducători în cadrul unor programe de practică/internship la Ambasade sau angajaţi contractual”, scrie Matei Dobrovie, pe pagina sa de Facebook.

Acesta mai afirmă că Finlanda a încălcat Convenţia ONU privind drepturile copilului în cazul copiilor Cameliei Smicala prin: ”luarea copiilor de la părinţi a fost făcută atât împotriva voinţei mamei, cât şi a copiilor - doar tatălui i s-au putut reproşa rele tratamente aplicate copiilor, nu şi mamei, însă copiii au fost separaţi şi de mamă, deşi aceasta avea posibilitatea de a le asigura acestora condiţiile materiale şi morale necesare creşterii şi dezvoltării lor - dincolo de suferinţele cauzate de despărţirea părinţilor şi de violenţele tatălui asupra lor, copiii sunt desparţiţi şi de mamă, dar şi între ei, fapt ce le provoacă multe traume”.

Deputatul PNL consideră că separarea nu este în niciun caz şi nu poate fi justificată prin interesul superior al copiilor.

”Art.9 alin. (2): 'În toate cazurile prevăzute la paragraful 1 din prezentul articol toate părţile interesate trebuie să aibă posibilitatea de a participa la dezbateri şi de a-şi face cunoscute punctele de vedere.' Opiniile mamei şi ale copiilor, ale bunicilor aflaţi în ţară şi ale altor persoane interesate nu sunt luate în considerare”, scrie Dobrovie.

El face referire totodată şi la Art. 9 alin. (3): ”Statele părţi vor respecta dreptul copilului care a fost separat de ambii părinţi sau de unul dintre ei de a întreţine relaţii personale şi contacte directe cu cei doi părinţi ai săi, în mod regulat, exceptând cazul în care acest lucru contravine interesului suprem al copilului”.

Se reglementează astfel dreptul copilului de a întreţine relaţii personale şi contacte directe cu cei doi părinţi ai săi, în mod regulat, de a păstra legături fireşti cu părinţii.

”Acest lucru nu a fost respectat întrucât vizitele erau foarte rare şi scurte, de câte o oră şi jumătate şi doar sub supraveghere şi cu interdicţii exprese impuse mamei referitor la conţinutul discuţiilor cu copiii", mai scrie Dobrovie.

El consideră că îngrădirea libertăţii de mişcare, limitarea relaţiilor cu familia, limitarea subiectelor care se pot discuta între aceştia, supravegherea tuturor discuţiilor cu părinţii şi cu alte persoane, fac dovada faptului că cei doi copii trăiesc într-un veritabil regim de detenţie, fără să aibă nicio vină, prin încălcarea în mod flagrant a numeroase principii de drept şi legi naţionale şi internaţionale.

Deputatul face referire şi la Art. 12: „Statele părţi vor garanta copilului capabil de discernământ dreptul de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care îl priveşte, opiniile copilului urmând să fie luate în considerare ţinându-se seama de vârsta sa şi de gradul său de maturitate.”

Deputatul PNL afirmă că ambii copii au spus clar că doresc să fie lăsaţi lângă mama şi sora lor, dar nu au fost luaţi în seamă, deşi au discernământ.

Mai mult, copiilor le-a fost încălcat dreptul de a se adresa justiţiei şi dreptul de liber acces la justiţie.

”Copiii nu pot acţiona în justiţie din cauză că sunt instituţionalizaţi. Tot ceea ce se foloseşte ca bază juridică sunt numai decizii administrative. Avocatului copiilor îi este restricţionat dreptul de a lua legătura cu Maria. Drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului sunt încălcate grav în acest caz”, adaugă el.

 

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.