Convenţia de la Istanbul, ratificată în acest an de Parlamentul României, a instrat joi în vigoare, documentul introducând sancţiuni penale sau juridice pentru acte de violenţă psihică şi fizică, "molestări psihologice insistente ce violează intimitatea", dar şi pentru căsătoria forţată sau mutilarea genitală a femeilor.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice anunţă că documentul care a fost ratificat pentru protejarea femeilor împotriva tuturor formelor de violenţă, dar şi pentru prevenirea, incriminarea şi eliminarea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice produce efecte începând de joi.

Potrivit acestui document, violenţa familială şi cea împotriva femeilor, în special, reprezintă o violare a drepturilor omului şi o formă de discriminare, iar statele semnatare se obligă să creeze mecanisme care să garanteze protecţia victimelor, să crească gradul de conştientizare a efectelor acestui fenomen, să prevină şi să combată toate formele de violenţă.

În plus, Convenţia introduce sancţiuni penale şi/sau juridice pentru acte de violenţă psihică şi fizică, molestări psihologice insistente ce violează intimitatea, dar şi pentru căsătoria forţată, mutilarea genitală a femeilor, violenţa sexuală (inclusiv violul), hărţuirea sexuală, avortul forţat şi sterilizarea forţată, iar înlesnirea sau complicitatea şi tentativa comiterii unui act de violenţă vor fi recunoscute drept infracţiuni, atunci când sunt comise intenţionat.

Cultura, obiceiul, tradiţia, religia sau onoarea nu vor mai putea fi considerate justificări ale acestor acte în cadrul unei proceduri penale iniţiate, iar soluţionarea extrajudiciară a litigiilor obligatorii, inclusiv medierea şi concilierea, referitoare la toate formele de violenţă, este interzisă.

Documentul stipulează o serie de măsuri privind protecţia victimelor prin informare, servicii de asistenţă generală, asistenţă în plângerile individuale/colective prin asigurarea unor servicii specializate, înfiinţarea de adăposturi corespunzătoare, organizarea unor linii telefonice de urgenţă 24 de ore din 24, înfiinţarea de centre de sesizare şi sprijin a cazurilor de criză în urma violului, implementarea unor servicii de protecţie şi asistenţă pentru martorii copii, precum şi constituirea cadrului în care o persoană martoră la comiterea unor acte de violenţă să fie încurajată să raporteze acest lucru autorităţilor competente.

La nivelul cooperării internaţionale, semnatarii Convenţiei se angajează să colaboreze în prevenirea, combaterea şi urmărirea în justiţie a tuturor formelor de violenţă şi vor dezvolta proceduri de primire şi servicii de sprijin pentru solicitanţii de azil, sensibili la dimensiunea de gen, inclusiv determinarea statutului de refugiat şi solicitarea protecţiei internaţionale.

Convenţia de la Istanbul este instrumentul juridic internaţional cel mai cuprinzător care abordează violenţa din perspectiva unei violări grave a drepturilor omului.

Ministerul precizează că transpunerea prevederilor Convenţiei în legislaţia naţională constituie unul din principalele obiective ale Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi (ANES), pachetul legislativ prin care vor fi aduse modificările necesare fiind într-un stadiu avansat.

Secretarul de stat al ANES, Andra Croitoru, a precizat că implementarea Convenţiei de la Istanbul reprezintă un proces la care instituţia pe care o reprezintă a lucrat în ultimii doi ani, începând cu semnarea acestui tratat de către România, în iunie 2014.

De altfel, Ministerul Muncii a pus de curând în dezbatere publică un proiect de act normativ prin care vrea să aloce în următorii trei ani peste 48 de milioane de lei pentru trei programe de interes naţional (PIN) prin care ar urma să fie înfiinţate diferite servicii de suport, precum centre de primire în regim de urgenţă a victimelor violenţei domestice, servicii de prevenire şi combatere, dar şi centre pentru agresori, în toate judeţele ţării. În prezent, în pofida numărului mare de cazuri de violenţă domestică, există judeţe sau sectoare ale Capitalei în care nu există niciun adăpost pentru victime, iar sub 50 la sută din populaţie are informaţii cu privire la Legea pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.