Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social s-a reunit, vineri, la Palatul Victoria, înainte de şedinţa de guvern care va începe la ora 15.00, în care se va discuta primul pachet de măsuri pentru reducerea deficitului. Blocul Naţional Sindical, una dintre confederaţiile sindicale, a transmis mai multe observaţii la proiectul de lege privind măsurile fiscale, în care arată că nu se acţionează asupra ineficienţei deloc ci se taxează şi mai mult contribuabilii corecţi.
BNS arată că, în modificarea Codului Fiscal si a Legii 95/2006 nu se acţionează asupra ineficienţei deloc ci se taxează şi mai mult contribuabilii corecţi
”Ne aşteptam la o abordare care să fie echitabil aşezată din punct de vedere al asumării susţinerii. Chiar dacă înţelegem nevoia de a reduce deficitul ne aşteptam ca sarcina să fie asumata echitabil. De 30 ani în România politica fiscală s-a făcut bazându-se pe principiul de unde putem lua repede, uşor şi mult. Aşa s-a preferat şi acum. Excepţiile vor beneficia în continuare de poziţiile lor privilegiate şi drepturile lor vor fi în continuare neatinse, pe principiul că sunt puţini. La fel cum luăm impozite de la cei cu venituri mici şi mijlocii pentru că restul sunt puţini. Asta nu e o abordare sănătoasă”, precizează Blocul Naţional Sindical.
Potrivit BNS, susţinerea deficitului se propune a se realiza prin 4 tipuri de măsuri semnificative: Creşterea TVA, Introducerea CASS pentru pensiile de peste 3000 lei, Reducerea unor drepturi pentru personalul din sectorul bugetar, Îngheţarea cheltuielilor de personal şi a tuturor prestaţiilor acordate din buget pentru anul 2026.
”Se prefera în continuare să nu se realizeze o reformă fiscală reală, s-a preferat calea uşoara pentru Guvern, Măsurile propuse sunt ne-echitabile. Majorarea TVA de la 5 şi 9% la 11%, respectiv cota standard de TVA de la 19 la 21%, îi afectează pe toţi, dar în cea mai mare măsură pe cei cu veniturile cele mai mici. La fel în privinţa accizelor (în special la carburanţi)”, menţionează BNS.
Confederaţia mai spune că TVA nu e printre cele mai mici din Europa – cota efectivă de TVA din România (12,4%) plasează România pe locul 8 din 27, înaintea majorărilor de TVA propuse cu 1 august. Sub 21% (cotă standard) au Germania, Franţa, Austria, Bulgaria, etc.
”Majorarea cu 6-2-2 puncte procentuale, va plasa România, cel mai probabil, în primele 4 ţări cu cel mai mare TVA (rată efectivă de TVA) – după Croaţia, Danemarca, posibile peste Ungaria, cu un TVA efectiv mai mare în România decât în Polonia”, spune BNS.
Sindicatul mai arată că sunt şi alte ţări care au spre 21% dar: Spania (21), are şi cote reduse inferioare celor propuse în RO (10%, 4%) Slovenia (22%), dar cote reduse inferioare de 9,5% şi 4%, Polonia (23%), dar cote reduse de 8% şi 5%, Olanda (21%), dar cotă reduse de 9%, Lituania (21%), dar cotă redusă de 9% pentru utilităţile locuinţelor, Austria (20%), cote reduse de 13% şi 10%
”Aşadar, majorarea TVA cu 2% puncte procentuale apare ca excesivă, fără să se fi maximizat măsurile de colectare a veniturilor”, arată BNS.
Potrivit sindicatului, problema la TVA este EVAZIUNEA, asupra căreia nu se acţionează
”Lărgirea bazei de impozitare” – în fapt se supraimpozitează contributivitatea la asigurările de sănătate. Se doreşte lărgirea bazei de „taxare” pentru CASS, de la 6 milioane, spre 8 milioane. 1,8 milioane de pensii intră DE ACUM sub sfera impozitării prin CASS. „Pensii speciale” sunt mult mai puţine – „pensii de serviciu”, aproximativ 12.000 (magistraţi, etc) plus aproximativ 170.000, foşti angajaţi MApN, MAI, etc. Nu se reformează nimic în privinţa pensiilor de serviciu în special, se protejează în continuare acestea. Cu inflaţie de 10% anul acesta, şi posibil spre 6-8% anul viitor, pensii îngheţate, plus CASS suplimentar – posibil să se anuleze TOATĂ majorarea pensiilor din 2024, cei mai afectaţi fiind cei cu pensiile mici (marea majoritate)”, afirmă BNS.
Aşadar, aplicarea CASS procentual pentru pensiile de peste 3.000 de lei (pentru ceea ce depăşeşte 3.000 de lei), nu este o formă de asigurare de sănătate, ci o formă de supra-impozitare.
”Lărgirea bazei de impozitare, trebuie să se facă prin identificarea şi fiscalizarea muncii informale, şi nu prin supra-impozitare. România are aproape ce mai scăzută rată de ocupare a forţei de muncă din UE-27 (după Italia), nu se acţionează pentru fiscalizarea locurilor de muncă informale, mai atrage atenţia BNS.
Potrivit BNS, nu se acţionează în niciun fel pentru scăderea dobânzilor: supra-taxarea” profiturilor băncilor este de fapt o formă de supra-impozitare a utilizatorilor de servicii bancare, a populaţiei şi companiilor.
”Deja dobânzile din piaţă au crescut de la 5,9% la 7,13%, ei fiind supra-taxaţi şi prin majorarea ratelor de dobândă. Se profită însă de această situaţie pentru a introduce corecţii într-un sistem de sănătate împovărat de prestaţii care de fapt ar trebui asumate de stat ca politica publică. Conform legii resursele FNUASS sunt folosite pentru plata serviciilor medicale, medicamentelor, materialelor sanitare şi a dispozitivelor medicale, tehnologiilor şi dispozitivelor asistive, inclusiv a celor acordate în baza documentelor internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii la care România este parte, pentru acoperirea cheltuielilor de administrare a sistemului de asigurări de sănătate şi pentru constituirea fondului de rezervă”, subliniază BNS.
Blocul Naţional Sindical mai transmite că în acest moment Fondul decontează spitalelor serviciile prestate şi, suplimentar, fără nici o prestaţie aferentă decontează peste 20% din resursele acestuia pentru acoperirea creşterilor salariale din sectorul public de sănătate. În primele 5 luni ale anului 2025 8 mld de lei au fost alocaţi din FNUASS cu această destinaţie, deşi spitalelor li se decontează servicii prestate. Subvenţiile de echilibrare împreună cu deficitul FNUASS reprezintă mai puţin de jumătate din această sumă. FNUASS este in deficit pentru decizii ce ar trebui asumate de bugetul public.
”Suntem de acord şi am susţinut in nenumărate rânduri că nu este normal ca 6 milioane de contribuabili să susţină un sistem de care beneficiază 16 milioane. Însă nu suntem de acord ca şomerii indemnizaţi şi beneficiarii de venit minim garantat să rămână şi fără asigurare de sănătate, în condiţiile în care indicatorul pe care aceste indemnizaţii sunt stabilite nu a mai fost actualizat cu inflaţia de câţiva ani. Este normal ca instituţiile care asigură plata acestor indemnizaţii să asigure şi plata CASS pentru beneficiarii acestor măsuri”, arată comunicatul.
BNS mai menţionează că este nevoie de curăţenie şi de transparenţă în sistemul de asigurări de sănătate însă trebuie să ne asigurăm că se face până la capăt. Persoanele aflate cu adevărat în situaţie de sărăcie trebuie să beneficieze de asistenţă socială şi de asigurare de sănătate implicit, însă este responsabilitatea autorităţilor, în special locale, să se asigure că beneficiarii au în mod real nevoie de asistenţă şi nu fraudează sistemul pentru a beneficia nejustificat de aceste beneficii.
”Impactul nu este suficient fundamentat, cifrele estimate ca venituri suplimentare sunt „după dorinţă”. Cifrele estimate – nu ţin cont de recesiunea economică şi nici de efectul inflaţionist al măsurilor. Scăderea investiţiilor cu 10 miliarde de lei nu va conduce doar la scădere de cheltuieli, ci şi la minusul de venituri corespondent”, precizează BNS.
Aşadar, măsurile luate acţionează împotriva direcţiilor urmărite: Evaziunea fiscală – în loc să fie combătută, este favorizată în continuare, prin supra-impozitarea (directă şi indirectă) a contribuabililor corecţi. Echitatea – se majorează inechitatea – veniturile cele mai mici (pensii, salarii) deja îngheţate, vor fi diminuate substanţial prin inflaţie. Participarea pe piaţa muncii – descurajată, atât prin descurajarea calificării suplimentare (limitarea burselor), dar şi prin perspectiva unor salarii mici şi reduse pentru următorii ani, spune BNS.
”România are o problemă de deficit nu pentru că cheltuie prea mult, ci pentru ca reuşeşte să-şi fiscalizeze economia foarte puţin. Bugetul public se bazează în mare măsura pe contribuţii de asigurări sociale suportate aproape în totalitate de angajaţi. Munca la negru şi evaziunea fiscală sunt în continuare utilizate la scară largă şi nimeni nu se atinge de aceste zone, în ciuda faptului că s-a cheltuit resurse semnificative pentru digitalizarea ANAF. În acest moment statistica oficială recunoaşte existenţa a aprox 700 mii de persoane ce prestează muncă nedeclarată, alte aprox 800 mii de persoane lucrează sub diverse tipuri de contracte care le permite un tratament fiscal mai favorabil, fără să plătească contribuţii de asigurări sociale. România are cea mai mică rata de ocupare din Uniunea Europeana şi în ciuda faptului că mediul privat reclamă deficit de personal creşterea ratei ocupării în ultimii ani a fost aproape nesemnificativă”, spune BNS.
Sindicatul mai consideră că numărul de salariaţi din România ar putea creşte cu până la 30%, faţă de numărul de salariaţi actual: 5,74 milioane de persoane angajaţi cu normă întreagă. Astfel, până la 1,7 milioane de populaţie în vârstă de muncă din România, ce nu se regăseşte în munca declarată sau în cele aproximativ 700.000 estimate statistic ca „muncă nedeclarată, prin creşterea bazinului de salariaţi, ar putea contribui estomparea a ceea ce pare să fie principala cauză a sub-ocupării forţei de muncă (cea mai mare din Uniunea Europeană, alături de Italia) şi anume componenta excesivă de impozitare a muncii prin prisma contribuţiilor sociale.
”Dacă un milion de persoane care ar presta în prezent muncă nedeclarată ar intra în baza de impozitare, la nivelul salariului minim brut pe economie, având în vedere că pentru acest nivel 37,74% din costul salarial se duce la buget (1.560 de lei) iar „banul în mână” al angajatului este de 2.574 de lei, plusul anual de încasări bugetare reprezentând impozite şi contribuţii la nivel anual ar fi 18,7 miliarde de lei. Suma astfel estimată, reprezintă 10% din contribuţiile de asigurări sociale încasate în 2024, ceea ce ar permite, cel puţin teoretic, scăderea cotei contribuţiilor cu 3,5 puncte procentuale, de la 35% la 31,5%, cu efect neutru asupra bugetului, dar cu reducerea excesivităţii contribuţiilor sociale”, arată BNS.
BNS vine şi cu mai multe propuneri:
- Fără majorarea TVA, sau o majorare cu doar 1% procentual.
- Cota redusă de TVA să se aplice şi la facturile de energie electrică şi gaze, pentru populaţie.
- Trecerea HORECA, a locuinţelor şi a îngrăşămintelor la cota standard de TVA de la 1 ianuarie 2026.
- Cheltuielile aferente creşterilor salariale operate în sectorul public de sănătate trebuie să fie asumate de bugetul public, în mod transparent.
- Acoperirea CASS pentru şomeri si beneficiarii de venit minim garantat de către instituţiile ce plătesc aceste drepturi, mai ales că fondul de şomaj înregistrează excedent anual.
- Introducerea unor controale extinse ţintite către zonele de mare evaziune fiscală şi muncă la negru.
- Elaborarea procedurii de sistare a activităţii angajatorilor ce utilizează muncă la negru, conform Codului Muncii, această sancţiune ne se poate aplica pentru că din 2017 de la introducerea acestei prevederi, până în prezent, Inspecţia Muncii nu a elaborat această procedură.
- Reglementarea clară a conceptului de muncă dependentă şi asigurarea unui tratament fiscal identic indiferent de tipul venitului. Este nedrept ca un salariat să plătească impozit si contribuţii la întregul salariu, în timp ce în unele sectoare se practică contract de muncă pe salariul minim şi restul venitului ca drepturi de autor de exemplu, caz în care contribuţii sociale se plătesc doar pentru salariul minim.
- Reducerea fiscalităţii pe muncă şi reaşezarea sarcinii fiscale între angajat şi angajator trebuie să fie o prioritate. Constituirea unui grup de lucru pentru a analiza fiscalizarea pieţei muncii, precum şi efectele produse de unele măsuri adoptate în trecut, ca de exemplu capcana salariilor mici generată de deductibilitatea sumei de 300 de lei pentru cei ce sunt încadraţi cu salariul minim.
- Reglementarea muncii pe platforme şi fiscalizarea corectă a acesteia.
- Revizuirea sistemului de redevenţe pentru exploatarea resurselor naturale concesionate, o atenţie sporită trebuie acordată celor care concesionează resurse dar din diverse motive întârzie exploatarea lor.
- Scăderea veniturilor exagerate, date fără criterii de performanţă (la managerii regiilor autonome, Consiliile de Administraţie, Curtea Constituţională, pensiile speciale, etc.)
- Impozitarea multinaţionalelor pe profit cu cotele de impozit pe profit similare celor existente in Uniunea Europeană şi nu pe cifra de afaceri, interzicerea externalizării profiturilor către firmele mama;
- Controlul firmelor care nu depun bilanţ (din 2 milioane de firme înregistrate la ONRC la MFE sunt depuse bilanţuri numai pentru 1,6 milioane).
- Redimensionarea indemnizaţiilor de zeci de mii de euro de persoana din Consiliile de Administraţie (ex. EXIM BANK etc).
- Extinderea sarcinii de recuperarea deficitului bugetar şi asupra altor categorii profesionale (parlamentari, deputaţi, judecători, magistraţi, armată, poliţie etc).
- Modificarea legii achiziţiilor în sensul în care nu se mai permite subcontractarea unor părţi din contracte aferente activităţii de bază. Se evită astfel situaţia actuală în care firme mari câştigă licitaţii de lucrări pe care le subcontractează către entităţi private ce lucrează la negru.
BNS prezintă şi argumente în favoarea menţinerii majorării salariale şi a stimulentelor pentru personalul implicat în gestionarea fondurilor europene în cadrul MIPE.
”Prin OUG 119/2024 şi OUG 133/ 2021 se stabileşte că în bugetul MIPE sunt cuprinse sumele pentru "Stimulente", în programele de AT aprobate de Comisie se utilizează tot terminologia de stimulent, pentru a compensa performanţa. Solicităm modificarea textului art. XIV si XV din proiectul de lege, astfel încât criteriile de acordare a stimulentelor să se aprobe prin Ordin de Ministru şi nu prin HG, întrucât contravine actelor normative în vigoare mai sus enunţate. Solicităm eliminarea plafonului de 30 % pentru stimulente decontate din bugetul UE prin programele de Asistenta Tehnică, cuantumul şi acordarea stimulentelor să fie la latitudinea ordonatorului principal de credite, în funcţie de performanţe şi bugetul alocat prin program”, arată BNS.
Eliminarea art XV întrucât prin modificarea art. XVII din legea 153/2017 se reduce procentul majorării salariale de la 50 la 35% afectându-se securitatea financiară a personalului beneficiar al dreptului respectiv şi încălcându-se dreptul la muncă echitabilă, fără a se ţine cont că personalul este supus unor restricţii în ceea ce priveşte exercitarea dreptului la muncă, conform legii 161/2003. De asemenea, aducem în discuţie îngrijorările exprimate de COMISIA EUROPEANĂ – DIRECTORATE GENERAL FOR EMPLOYMENT, SOCIAL AFFAIRS AND INCLUSION ŞI DIRECTORATE GENERAL REGIONAL AND URBAN POLICY, prin adresa EMPL.C.5/AC transmisă Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, asupra potenţialelor schimbări generate de impactul acestor măsuri la nivelul structurilor implicate în gestionarea şi implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene, respectiv oferirea de asigurări că modificările avute în vedere nu ar trebui să afecteze în mod negativ stabilitatea structurilor anterior menţionate şi a sistemelor de management şi control a acestora, mai arată BNS.
Potrivit sindicatului, Comisia Europeană consideră că este imperios necesar a fi asigurate resursele astfel cum acestea au fost agreate prin sistemul de management şi control al fiecărui program finanţat din fonduri europene, întrucât orice modificări la nivelul capacităţii administrative ar impacta eficienţa şi eficacitatea activităţii, ulterior fiind necesară o reevaluare a sistemului pentru a se evita un eventual risc în implementarea proiectelor.
”Prin diminuarea considerabilă a veniturilor funcţionarilor publici care gestionează fonduri europene, respectiv prin diminuarea sporului de condiţii vătămătoare, reducerea majorări salariale de 50% cuprinsă în salariul de bază şi a cuantumului stimulentelor se încalcă dreptul constituţional la muncă, implicit dreptul la viaţă şi integritate fizică şi psihică, precum şi principiul legalităţii, nediscriminării, importanţa socială a muncii, stimulării personalului din sectorul bugetar consacrate de art. 6 din Legea nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, afectându-se securitatea financiară a acestora cu consecinţe negative atât asupra calităţii vieţii cât şi a muncii prestate, crescând astfel riscul de migrare a personalului concomitent cu scăderea gradului de absorbţie a fondurilor europene”, afirmă BNS.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
