Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a transmis, joi seară, că Programul Naţional de Boli Cardiovasculare beneficiază de un buget de 172 milioane lei, cu 8% mai mare faţă de cel de anul trecut. Din această sumă se estimează că vor fi trataţi aproximativ 36.000 de bolnavi, faţă de 33.690 în anul 2018. Precizările vin după ce liderul deputaţilor liberali, Raluca Turcan, a scris pe Facebook că Ministerul Sănătăţii reduce finanţarea destinată unora dintre pacienţii cu boli cardiovasculare.
”Ca urmare a afirmaţiilor apărute public, conform cărora Ministerul Sănătăţii ar fi redus sau ar urma să reducă finanţarea destinată unora dintre pacienţii cu boli cardiovasculare, prin intermediul Programului Naţional dedicat, CNAS face următoarele precizări: Programul Naţional de Boli Cardiovasculare (care este gestionat de CNAS, nu de Ministerul Sănătăţii) nu are o reducere de fonduri în anul 2019, faţă de anul 2018. Din contră, în anul 2019 acest program beneficiază de un buget de 172 milioane lei, cu circa 8% mai mare faţă de cel de anul trecut – 159 milioane lei. Pe baza acestui buget majorat, se estimează că în acest an vor fi trataţi prin programul naţional aproximativ 36.000 de bolnavi, faţă de 33.690 în anul 2018”, a transmis, joi seară, CNAS.
Sursa citată a explicat, de asemenea, semnificaţia indicatorului ”cost mediu”.
”Costul mediu este un indicator statistic care rezultă din activitatea raportată în anul precedent de unităţile sanitare prin care se derulează programul naţional, şi poate varia în funcţie de complexitatea cazului tratat, de schemele terapeutice, materialele sanitare şi dispozitivele utilizate etc. Astfel, în centrele universitare, unde sunt tratate cazurile cele mai complexe, costurile pot fi mai mari faţă de unităţile sanitare din alte judeţe. Din considerentele menţionate anterior rezultă că indicatorul „cost mediu” nu este un cost fix ci o medie a costurilor aferente tratării fiecărui bolnav inclus în program. În aceste condiţii, faptul că pentru unele proceduri din programul naţional unităţile sanitare au reuşit să scadă costul mediu înseamnă că din aceleaşi fonduri pot fi trataţi mai mulţi, nu mai puţini pacienţi”, au mai transmis reprezentanţii CNAS.
Aceştia au precizat că în cadrul programului national de boli cardiovasculare achiziţionarea de dispozitive medicale şi materiale sanitare specifice se face de fiecare unitate sanitară cu paturi prin care se desfăşoară programul, prin achiziţie publică.
”În ceea ce priveşte partea de servicii medicale (internare în spital, intervenţie chirurgicală etc), aceasta se finanţează prin contractul de servicii medicale spitaliceşti încheiat de unitatea sanitară respectivă cu casa de asigurări de sănătate, la fel ca în cazul oricărei alte internări în spital, neexistând un motiv pentru care decontarea acestor internări ar trebui să beneficieze de un regim financiar special. În acest context, fundamentarea corectă a solicitărilor de creştere a finanţării pe bolnav în cadrul Programului Naţional de Boli Cardiovasculare este necesară pentru a avea certitudinea că banii sunt utilizaţi riguros în beneficiul pacienţilor”, a mai transmis CNAS.
Liderul deputaţilor liberali, Raluca Turcan, a scris pe Facebook că Ministerul Sănătăţii reduce finanţarea destinată unora dintre pacienţii cu boli cardiovasculare, prin intermediul Programului Naţional dedicat.
”Astfel, costul mediu pentru bolnavii trataţi prin dilatare percutanată, programul cu cel mai mare număr de pacienţi pe an (15.000) scade cu 10% faţă de anul trecut, de la 2.240 lei la 1.994 lei. În cazul programului de chirurgie cardiovasculară, costul per pacient a scăzut de la 8.187 de lei în 2018 la 7.680 lei în 2019. Amputarea acestui program are loc în condiţiile în care comisiile de specialitate au înaintat în fiecare an, din 2016 până azi, memorii prin care solicită alocarea unei sume de 15.000 de lei per pacient, pentru a acoperi costurile reale pentru acest gen de intervenţii. Bolnavii cu anevrism aortic primesc tratament endovascular primesc cu 5.000 lei mai puţin faţă de anul trecut. În ceea ce priveşte natura cheltuielilor programului, se menţine în continuare prevederea conform căreia suma alocată este destinată doar acoperirii cheltuielilor pentru dispozitive medicale şi materiale sanitare specifice, excluzând partea de servicii medicale specifice. Calea rămâne aşadar deschisă pentru direcţionarea sumelor în buzunarele unor firme abonate la bani publici, care riscă să devină adevăratele beneficiare ale Programului Naţional de Boli Cardiovasculare în locul pacienţilor”, a scris Turcan pe Facebook.
Deputatul a solicitat Ministrului Sănătăţii suplimenteze aceste sume la următoarea rectificare bugetară.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
