Cel mai performant curs de transplant din lume, TPM – Transplant Procurement Management, un program internaţional de top pentru salvarea de vieţi omeneşti, are loc în perioada 2-4 iunie la Sibiu, fiind organizat de Agenţia Naţională de Transplant în parteneriat cu DTI Foundation din Spania. Cursul este un pas esenţial pentru România în condiţiile în care echipele care se ocupă de donare trebuie să fie instruite periodic în legătură cu toate tehnicile moderne legate de donarea de organe şi ţesuturi. Cursul TPM îşi propune să formeze o reţea de specialişti bine pregătiţi, capabili să identifice rapid donatorii şi să coordoneze întreg procesul de donare. La cursul de la Sibiu participă 65 de coordonatori de transplant şi KDP (persoane responsabile cu identificarea potenţialilor donatori). Cursul este realizat în ţara noastră într-un context în care profesioniştii din sistem încearcă să crească numărul donatorilor prin campanii de informare, de conştientizare a actului donării şi a importanţei salvării de vieţi omeneşti, cu atât mai mult cu cât pe listele de aşteptare pentru transplant sunt trecuţi foarte mulţi pacienţi.
Dr. Genady Vatachki, directorul Agenţiei Naţionale de Transplant, a explicat pentru News.ro importanţa acestui curs şi situaţia în care este acum România ca număr de donatori. Sunt 42 de donatori de la începutul anului şi până acum
„În fiecare an, Agenţia Naţională de Transplant organizează un eveniment naţional pentru toţi specialiştii implicaţi în activitatea de donare. Anul acesta acest eveniment găzduieşte cursul Academiei DTI din Spania ( Donation and Transplantation Institute), afiliat Universităţii din Barcelona şi care se ocupă fix cu acest lucru în toată lumea. Este cel mai vechi şi cel mai performant curs, ei furnizează ultimele tehnici în domeniu, informaţii de ultimă oră care au ca scop să îmbunătăţească activitatea de transplant. Este foarte important ca specialiştii noştri să fie instruiţi periodic astfel încât să poată da şi performanţă, ca în restul ţărilor europene.
Practic acest curs explică modelul spaniol şi cum se ajunge la el, care sunt protocoalele lor, care sunt bunele practici, unde fac ei lucrurile diferit, care sunt cele mai recente tehnici din domeniu. De exemplu, o scintigrafie cu nucleotid, mobilă care se fixează la patul bolnavului tocmai pentru a scana circulaţia cerebrală mai uşor, pentru a nu trebui să transporte pacientul până într-un serviciu de radiologie.
Ei au o populaţie foarte predispusă la donarea de organe şi ţesuturi, fiind predominant şi catolici, iar Papa fiind un mare sprijin în acest sens, însă ei au şi o modalitate anume de a vorbi cu familia şi au avut câteva workshopuri speciale tocmai pentru a explica acest lucru. Ei fac în toată lumea acest curs, din Japonia până în SUA, şi oriunde merg rezultatele se văd în numărul donatorilor, ulterior.
Acum stăm mai bine faţă de anul trecut, avem un început promiţător, ar trebui să terminăm anul bine, poate chiar mai bine faţă de acum 2 ani. Astăzi suntem la 42 de donatori prelevaţi pentru 2025, suntem la jumătatea numărului de donatori din 2023 care a fost un an bunicel, ca şi 2022. Dacă lucrurile merg aşa, avem şi acest curs, am putea ajunge la acel prag psihologic de 100 de donatori”, a declarat pentru News.ro directorul ANT.
Dr. Andrei Nica, medic primar ortopedie şi traumatologie şi coordonatorul Băncii de Ţesut de la Spitalul Colentina din Capitală, a subliniat că la acest curs a adus din nou în atenţie importanţa donării de ţesuturi şi că în România se vor face paşi importanţi în acest sens
„Am început campania împreună cu cei de la Casa Naţională, s-a pus un mare accent pe ceea ce înseamnă „tissue donor”. I-au făcut să înţeleagă pe participanţi că şi ţesutul este important. Eu le-am povestit în acelaşi timp că vom începe şi prelevarea, procesarea şi stocarea de alte ţesuturi pe care noi le facem astăzi în România, mă refer la ceea ce înseamnă partea de cornee şi os-tendon. Noi putem merge mult mai departe de acest lucru. Şi atunci am vorbit împreună cu colegii spanioli că şi transplantul de piele este important. O problemă care se ridică acum este că este mult mai uşor de prelevat şi procesat membrana amniotică, în afara faptului că poate fi folosită în patologia oculară, a ulcerelor varicoase, in transplantul de piele, care este extraordinar. Într-adevăr, trebuie să ai foarte multă, dar este mult mai uşor de obţinut de la donatorul viu decât pielea de la donatorul în moarte cerebrală, dar există această posibilitate. Am discutat şi despre posibilitatea recoltării ţesutului cardiovascular - tubulatura vasculară, arterială şi valva cardiacă, care într-adevăr este foarte benefică în special la copii”, a precizat Dr. Andrei Nica.
Dr. Carmen Pantiş, coordonator al Programului Naţional de Transplant Bihor, vicepreşedinte al Colegiului Medicilor din România, medic primar de ATI, a vorbit despre spitalele cu potenţial de a da donatori şi despre implicarea lor în procesul identificării donatorilor şi în cel al prelevării şi transplantului de organe. Numărul donatorilor poate creşte în anumite condiţii.
Pe hartă se poate observa uşor diferenţa majoră de la un judeţ la altul atunci când vine vorba despre numărul de donatori. În foarte puţine judeţe sunt înregistraţi mai mult de 4 donatori pe an, iar în foarte multe nu există spitale acreditate pentru activitatea de prelevare.
„Este unicul curs european care formează coordonatori de transplant, dintr-o ţară care are cel mai mare număr de donări raportat la un milion de locuitori( n.red 48.9 donatori la un milion de locuitori în 2023). Această fundaţie are peste 30 de ani de experienţă şi TPM-ul este acel program educaţional care aduce tot know how-ul şi toată logistica unei bune coordonări a procesului de identificare a donorului, de declarare a morţii cerebrale, de menţinere a donorului în moarte cerebrală în condiţii fiziologice şi finalizându-se cu family approach, adică abordarea familiei mai ales într-o ţară cum este ţara noastră în care avem nevoie de un consimţământ scris de la familie pentru fiecare organ sau ţesut.
Sunt 65 de cursanţi prezenţi care au fost separaţi în echipe de lucru, pe de o parte cursuri teoretice de foarte înaltă performanţă, ţinute de cei 4 colegi spanioli şi o colegă din Slovenia, o colegă din Croaţia. Participarea celor 65 de colegi, coordonatori de transplant şi KDP din mai multe spitale ale României, va aduce un suflu nou acolo, la locul lor de muncă. Pe lângă aceste cursuri, s-au făcut work-shopuri, realmente s-a discutat pe fiecare caz, pe manechine, pe foarte multe scenarii, situaţii limită, în care este necesară abordarea familiei pentru donarea de organe, pentru acest cadou al vieţii.
Realmente credem noi că sunt foarte multe spitale cu potenţial de a da donatori în România şi pe terapiile intensive acreditate unde există activitate de identificare şi de declarare a morţii cerebrale acolo trebuie neapărat să se promoveze conceptul de moarte cerebrală şi să se poată ajunge la situaţia în care darul vieţii să fie disponibil pentru pacienţii foarte mulţi de pe listele de transplant din România.
Într-adevăr, chiar anul acesta am avut seriat 5 refuzuri în judeţul Bihor şi noi zicem că facem maxim pentru a putea promova acest concept de moarte cerebrală şi pentru a informa familiile. Credem că este pur şi simplu lipsa de training şi nu numai a familiilor, sau lipsa de informare care să ajungă până la firul ierbii, până la absolut toate structurile sociale ci chiar în cadrul cadrelor medicale. Uneori şi trainingul asistentelor este foarte important, al colegilor de alte specialităţi.
Noi avem (n.r. - în judeţul Bihor) o rată bună care ar putea să devină normalitate, avem în jur de 20 de donori în fiecare an, majoritatea spitalelor din jurul nostru au 3-4 donori, dar dacă ne gândim la 40 de spitale acreditate cu un număr de 10 donori, vă daţi seama că la 400 de donori numărul pacienţilor care sunt pe listele de aşteptare ar scădea foarte mult. Bucureştiul are spitale performante cum este Spitalul Floreasca, unde este d-na dr. Ioana Grinţescu şi d-na dr. Liliana Mirea, ele sunt extraordinare, au o experienţă deosebită şi de foarte multe ori au fost pe primul loc, au fost ei în faţa noastră. Totul depinde de munca de echipă, de pasiune, de profesionalism, de transparenţă şi de arta de a şti să comunici corect cu familia”, a precizat Dr. Carmen Pantiş.
Ce arată datele din Registrul Naţional de Transplant – cum arată listele de aşteptare
Conform datelor oficiale, în acest moment în România 71 de pacienţi aşteaptă să facă un transplant cardiac, 6858 unul de celule reproductive – EmbrioTransfer, 1185 de celule stem hematopoietice 243 de pacienţi aşteaptă să facă un transplant de cornee, 528 unul hepatic, 110 unul os-tendon, 6 pacienţi au nevoie de un transplant de plămâni şi 4061 pacienţi sunt pe lista de aşteptare pentru un transplant renal.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
