Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, marţi, sesizarea formulată de preşedintele Klaus Iohannis privind Legea de aprobare a OUG 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii, constatând că actul normativ este neconstituţional în ansamblul său. Preşedintele a sesizat CCR după ce a trimis la reexaminare acest act normativ, care aduce modificări ample Legii educaţiei naţionale, şeful statului spunând că riscă să "creeze probleme în aplicare" şi să "afecteze calitatea învăţământului".

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Curtea Constituţională anunţă că a admis, cu unanimitate de voturi, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile pct.21 (cu referire la art.16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.75/2005) şi pct.26 (cu referire la art.4 alin.(1) din Legea nr.288/2004) din Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii, precum şi legea, în ansamblul său, sunt neconstituţionale.

"Analizând forma legii trimise spre promulgare la data de 30 iunie 2017 şi cea trimisă spre promulgare la 27 decembrie 2017, ca urmare a cererii de reexaminare formulate de preşedintele României, Curtea a constatat că Parlamentul, în loc să se menţină în limitele cererii de reexaminare, a dezbătut şi adoptat o nouă formă a legii, modificând şi completând atât texte vizate prin cererea de reexaminare, cât şi texte străine acesteia. Prin urmare, Parlamentul a nesocotit limitele cererii de reexaminare, drept pentru care Curtea a constatat că legea, în ansamblul său, încalcă art.77 alin.(2) din Constituţie", motivează CCR.

Astfel, cu privire la art.I pct.21 din lege, Curtea a stabilit că atribuţia Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) de a stabili regimul şi principiile privind remunerarea membrilor, a personalului angajat, a evaluatorilor şi colaboratorilor externi ai acestei agenţii încalcă dispoziţiile constituţionale referitoare la rolul Parlamentului, întrucât stabilirea sistemului de salarizare în domeniul public este o atribuţie specifică a legiuitorului. Totodată, Curtea a reţinut şi caracterul deficitar al redactării textului criticat, contrar cerinţelor de calitate a legii. 

Cu privire la art.I pct.26, legat de organizarea studiilor universitare, CCR a stabilit că acstea dublează conţinutul normativ al art.1 alin.(1) din Legea nr.288/2004, ceea ce constituie o încălcare a prevederilor art.1 alin.(5) din Constituţie în componenta sa privind calitatea legii.

Preşedintele Iohannis a sesizat CCR asupra acestei legi în 4 ianuarie, arătând că atât în cadrul dezbaterii iniţiale, cât şi în cadrul reexaminării, actul normativ a fost adoptat cu încălcarea dispoziţiilor art. 75 şi ale art. 77 alin. (2) din Constituţie, iar prin conţinutul normativ, legea menţionată încalcă şi dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie.

De altfel, în iulie 2017, preşedintele Klaus Iohannis a cerut reexaminarea acestei legi, de aprobare a OUG 96/2016 privind formarea profesională a tinerilor şi adulţilor, care aduce modificări ample Legii educaţiei naţionale, apreciind că riscă să "creeze probleme în aplicare" şi să "afecteze calitatea învăţământului".

"Unele dintre intervenţiile legislative aduse prin legea transmisă la promulgare sunt (...) de natură să creeze probleme în aplicare şi să afecteze calitatea învăţământului, motiv pentru care se impune reanalizarea acestora de către Parlament", afirma Iohannis, în cererea de reexaminare a Legii de aprobare a OUG 96/2016.

Legea abrogă articole din Legea educaţiei referitoare la organizarea şi funcţionarea învăţământului special şi a învăţământului special integrat, urmând ca formele învăţământului special şi special integrat, demersurile didactice, precum şi pregătirea şi formarea personalului care îşi desfăşoară activitatea în domeniul educaţiei copiilor cu cerinţe educaţionale speciale să fie stabilite prin metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale. Preşedinţia a considerat că această soluţie legislativă poate deveni un "pas înapoi" în ceea ce priveşte integrarea acestor copii în sistemul educaţional de masă şi poate "perpetua dificultăţile lor în a accesa un învăţământ de calitate".

Iohannis a criticat şi dispoziţiile care elimină posibilitatea Guvernului de a stabili prin HG numărul maxim de studenţi care pot fi şcolarizaţi într-un program de studii acreditat, fiind stabilit direct că numărul de studenţi raportat la numărul de cadre didactice pe universitate nu poate fi mai mare de 35 la 1.

"Această normă este arbitrară şi necorelată cu capacitatea instituţională a universităţilor, putând afecta calitatea actului educaţional", se preciza în cerere.

O altă modificare se referea la posibilitatea ca senatul universitar să poată înfiinţa duble specializări pentru formarea iniţială a cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar, prin alăturarea unor programe de studiu acreditate existente, iar Administraţia Prezidenţială a atras atenţia că instituirea acestei reglementări, fără a se specifica dacă aceste programe pot fi organizate pentru orice alăturare de domenii, sau doar pentru domenii de studiu adiacente/conexe, poate conduce la imposibilitatea aplicării normei.

"Textul nu precizează nici condiţiile de acces la acest tip de programe şi nici modalitatea prin care se verifică dacă programele s-au adresat cu adevărat grupului ţintă, şi anume viitoarele cadre didactice. În lipsa unei reglementări clare şi a dezvoltării metodologiilor subsecvente, această prevedere poate conduce la situaţii care să limiteze opţiunea de carieră a absolvenţilor acestor programe", se mai arăta în cererea de reexaminare.

Noua lege reglementa şi acordarea unor noi tipuri de diplome, la finalizarea studiilor superioare, specifice pentru o serie de domenii. Se menţionează posibilitatea eliberării diplomei de arhitect sau a diplomei de medic pentru absolvenţii programelor corespunzătoare de studii. "Considerăm că această perspectivă legislativă cu privire la acordarea diplomelor este neclară sub aspectul raţiunilor ce justifică nevoia de reglementare şi, totodată, nu este corelată cu celelalte prevederi ale Legii nr. 1/2011 referitoare la regimul diplomelor", se mai menţiona în cerere, precizându-se şi că noile reglementări sunt incomplete, întrucât stabilesc diplome speciale doar pentru anumite specializări.

Preşedintele Iohannis a criticat şi noile prevederi cu privire la şcolile doctorale. Noua lege instituie o opţiune a legiuitorului pentru evaluarea la nivel de Instituţie Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat (IOSUD), în detrimentul unei evaluări la nivel de program de studii doctorale sau de şcoală doctorală. Cu toate acestea, referinţele la aceste ultime două niveluri de evaluare nu sunt eliminate din textul legii. Nu este însă clarificată ordinea în care cele trei tipuri de evaluări ar urma să fie parcurse de către iniţiatorii unor astfel de programe/structuri, modul în care ele se vor desfăşura sau distribuţia responsabilităţilor pentru organizarea acestor evaluări.

"IOSUD este o structură care se suprapune uneori cu cea a unei universităţi comprehensive, fiind constituită dintr-un număr variabil de şcoli doctorale din diverse domenii de studiu. Evaluarea la nivel de IOSUD măreşte considerabil autonomia universităţilor, dar prezintă probleme în cazul universităţilor cu o diversitate ridicată a domeniilor în care funcţionează şcolile doctorale, întrucât scade nivelul de control al calităţii ce poate fi asigurat prin acest tip de evaluare", se arăta în cerere.

Un articol al noii legi preciza că, în privinţa calitatăţii de conducător de doctorat, ea este acordată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale, la propunerea Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) de acordare a atestatului de abilitare, în conformitate cu standardele şi procedurile elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale şi a unor standarde proprii aprobate de senatele universitare.

"Semnalăm că din formularea textului de lege nu rezultă cu claritate nici dacă standardele elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) pentru acordarea calităţii de conducător de doctorat sunt standardele minimale, nici dacă standardele aprobate de senatele universitare sunt suplimentare şi vizează criterii de profesionalism mai ridicate sau mai reduse decât cele stabilite prin standardele MEN. În acest caz, pentru a respecta raţiunea legii, conform căreia calitatea de conducător de doctorat se acordă prin ordinul MEN şi nu prin decizia senatelor universitare, considerăm că din lege textul ar trebui să rezulte cu claritate faptul că standardele proprii aprobate de senatele universitare pot viza doar criterii de profesionalism şi experienţă, care nu sunt însă inferioare celor stabilite prin standardele MEN", se mai preciza în cerere.

Iohannis a criticat şi faptul că este eliminată o prevedere prin care Ministerul Educaţiei trebuia să se consulte şi cu partenerii sociali în elaborarea deciziilor.

"Federaţiile sindicale, federaţiile studenţeşti şi asociaţiile profesionale vor fi excluse din categoria partenerilor de dialog social în procesul de elaborare, implementare, monitorizare şi evaluare a politicilor publice. În opinia noastră, consultarea acestor subiecţi este esenţială pentru asigurarea unei bune guvernări a sistemului educaţional şi a calităţii acestuia. Subliniem că această consultare este în acord cu practica comună la nivel internaţional, precum şi cu principiul fundamentării deciziilor pe dialog şi consultare prevăzut de Legea nr. 1/2011", se mai arăta în cererea de reexaminare.

Un alt articol din lege elimină prevederile referitoare la condiţia pe care trebuie să o îndeplinească un profesor care nu a promovat examenul de definitivat pentru a se prezenta din nou la examen, şi anume, aceea de a parcurge un stagiu de practică de un an înaintea fiecărei noi prezentări. "Este nevoie de menţinerea unui mecanism care să garanteze pregătirea practică adecvată a candidaţilor în vederea resusţinerii examenului de definitivat", se menţiona în cerere.

Iohannis a criticat şi decizia de a elimina rolul Autorităţii Naţionale pentru Calificări din procesul de elaborare a metodologiei de certificare a formării profesionale în ceea ce priveşte stabilirea standardelor şi a metodologiei privind formarea profesională a adulţilor.

Din Legea educaţiei se abrogă şi prevederile care se referă la atribuţiile ARACIS atât pe plan intern, cât şi pe plan extern. "Opinăm că Agenţia are nevoie de un grad mai mare de autonomie în organizarea procesului de asigurare externă a calităţii, motiv pentru care considerăm că se impune reanalizarea soluţiei de abrogare prevăzute la  art. I pct. 23", se arată în cerere.

 
viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.