Confederaţia Naţională Sindicală “Cartel ALFA” reclamă ”tergiversarea de către Guvern a stabilirii salariului minim garantat în plată pentru anul 2021” şi susţine că nu există ”o justificare reală şi obiectivă” care să stea la baza deciziei de a nu majora salariul minim garantat la nivel naţional.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
Într-o scrisoare deschisă adresată miercuri premierului ludovic Orban, sindicaliştii de la CSN ”Cartel ALFA” susţin că grupul de lucru care ar trebui să se pronunţe asupra cuantumului salariului minim este întrunit de la mijlocul lunii septembrie, are la dispoziţie toate datele economice şi indicatorii sociali, precum şi o nouă prevedere legală privind utilizarea coşului minim de consum ca indicator de bază în stabilirea salariului minim, iar decizia privind stabilirea cuantumului salariului minim este una politică, ce aparţine Executivului. 
 
”Cu alte cuvinte, Guvernul are datele, are opiniile înaintate de partenerii sociali, are instrumentul de reglementare.  Ce se aşteaptă? Astfel, lipsa de acţiune guvernamentală, în condiţiile în care mediul de afaceri pe care doriţi să-l protejaţi are nevoie de predictibilitate, indică faptul că acest executiv nu doreşte creşterea salariului minim şi amână o decizie în acest sens din motive electorale”, susţin reprezentanţii Cartel ALFA în scrisoarea deschisă adresată premierului.   
 
Documentul citat prezintă de asemenea nouă argumente ”în favoarea unei creşteri consistente a salariului minim”.
 
Unul dintre acestea constă în declaraţiile ministrului Finanţelor şi ale altor reprezentanţi guvernamentali conform cărora cifrele economice sunt „foarte bune” şi România are mai mulţi salariaţi. 
 
”Dacă se aplică formulele de calcul propuse de guvern anul trecut, rezultatul calcului indică necesitatea unei creşteri semnificative a salariului minim, congruent cu valoarea solicitată de partenerii sociali, de 2.400 lei. În acelaşi timp, un salariu minim crescut înseamnă şi mai mulţi bani din taxe şi contribuţii la bugetul de stat şi la bugetele de asigurări sociale, de care este atât de mare nevoie în condiţiile crizei”, susţin sindicaliştii.
 
Ei consideră că, dincolo de justificarea economică pentru creşterea salariului minim politica privind stabilirea cuantumului acestuia trebuie să aibă în vedere, în egală măsură, perspectiva socială, principiu statuat în mai multe documente adoptate la nivel european.
 
”Raportarea salariului minim la costurile de trai decent, prin includerea indicatorului coşul minim de consum este extrem de relevantă, pentru că lucrătorii nu trăiesc într-un vid, ci muncesc tocmai pentru a-şi asigura existenţa şi traiul de zi cu zi, al lor şi al familiilor lor. România este în continuare în topul European în ceea ce priveşte sărăcia în muncă. Salariul minim legal ar trebui să asigure un câştig suficient pentru lucrătorii cel mai puţin plătiţi, asigurând un nivel de trai de o minimă decenţă. Salariul minim nu este, aşa cum consideră mulţi dintre decidenţi, un instrument prin care România concurează pe piaţa globală pentru a oferi mână la lucru ieftină şi fără drepturi, pentru a asigura marjele de profit pentru investitorii speculativi”, se precizează în scrisoarea adresată primului ministru.
 
Sindicaliştii arată că, raportat la ţările din jur, ”cu doar 7,2% creştere a salariului minim în 2020, România a rămas mult în urmă”, ei subliniind ceea ce numesc ”tendinţa de creştere rapidă a salariului minim este generalizată în Europa Centrală şi de Est, unde guvernele ţin cont de importanţa salariului minim pentru atingerea unei convergenţe a veniturilor faţă de ţările occidentale”.
 
În ceea ce priveşte partea salarială în PIB, Cartel ALFA remarcă faptul că ”în 2019 vedeam deja o plafonare (şi chiar o scădere) a părţii salariale în PIB”. 
 
”Cu 38.2% parte salarială în PIB, România este în continuare la coada clasamentului în Uniunea Europeană, unde media este de 47,8% din PIB. Pentru a echilibra această distribuţie inechitabilă, este nevoie de creşteri ale salariului minim mult peste creşterile productivităţii. În caz contrar, problemele binecunoscute nu vor întârzia să se adâncească: sărăcie, emigrare în masă, muncă informală etc”, susţine Cartel ALFA.
 
Reprezentanţii membrilor de sindicat susţin că în ultimii ani salariul minim nu a mai ţinut pasul cu creşterea generală a salariilor din România şi vrbesc şi despre discrepanţa dintre salariile dn mediul privat faţă de cele din sectorul public. 
 
”Se vorbeşte des în ultimul timp despre diferenţa dintre media salariilor din sistemul public şi cea din sistemul privat. Această diferenţă, deşi într-o măsură justificată prin structura de personal şi alte elemente, este datorată tocmai faptului că în sectorul economic salariile au crescut prea încet, în lipsa aplicării eficiente a unor mecanisme de creştere – salariul minim şi negocierile colective – în fapt singurele pârghii pentru creşteri salariale în acest sector.   Având în vedere cele expuse, considerăm că o creştere reală a salariului minim este justificată atât din punct de vedere economic, cât şi social, dar şi ca parte a unui plan coerent pentru redresare economică. În consecinţă, solicităm din partea guvernului o decizie clară şi urgentă în privinţa salariului minim garantat în plată începând cu anul 2021”, îi transmit sindicaliştii primului ministru.
viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.