Consilierii generali vor dezbate joi, în şedinţă, proiectul de buget al Primăriei Capitalei pe anul 2018, care prevede, printre altele, alocarea a peste 3 milioane de euro pentru lucrările la Catedrala Mântuirii Neamului, a peste 13 milioane de euro la diverse monumente şi statui, altele decât cele începute anul trecut şi a 111 milioane de euro pentru spitale. Un alt proiect de hotărâre aflat pe ordinea de zi se referă la transformarea Regiei Autonome de Transport Bucureşti (RATB) în societate pe acţiuni cu denumirea Societatea de Transport Bucureşti SA, cu un capital social de peste 129 de milioane de lei. De asemenea, proiectul de hotărâre privind preluarea autobazei RATB Pipera pentru construirea Spitalului Metropolitan se află din nou pe ordinea de zi a şedinţei CGMB, după ce a fost respins în urma votului la ultima şedinţă.
Bugetul PMB pe 2018: peste 3 milioane de euro la Catedrala Mântuirii Neamului, 13 milioane de euro la monumente şi statui, 2,2 milioane de euro pentru rampe de acces al persoanelor cu handicap
Proiectul de buget pe anul 2018 propune alocarea a peste trei milioane de euro pentru lucrările la Catedrala Mântuirii Neamului şi a peste 13 milioane de euro la diverse monumente şi statui, altele decât cele începute anul trecut. Pentru spitale, municipalitatea a prevăzut în buget 111 milioane de euro, pentru finalizarea Spitalului Foişor, pentru modernizarea Spitalului Victor Gomoiu, precum şi pentru dotarea cu aparatură medicală şi pentru diverse studii de fezabilitate în vederea construirii altor unităţi medicale.
Primăria Capitalei mai alocă 26 de milioane de euro pentru semaforizarea a 20 de intersecţii noi şi a 100 de intersecţii integrate în Sistemul de Management al Traficului şi promite accesibilizarea instituţiilor publice pentru persoanele cu handicap prin montarea unor rampe, cu un buget de 2,2 milioane de euro.
Sănătate:
Anul acesta, Primaria Capitalei propune să aloce, pentru cele 19 spitale pe care le administrează prin Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale (ASSMB), suma de peste 520 de milioane de lei (111 milioane de euro), bugetul fiind unul aproape dublu faţă de 2016 şi 2017. Astfel, 35,7 milioane de lei (aproape 8 milioane de euro) vor fi folosiţi pentru finalizarea Spitalului Foişor, iar 32,7 milioane de lei (7 milioane de euro) pentru extinderea, modernizarea şi echiparea Spitalului Victor Gomoiu.
Alte investiţii noi în valoare de peste 20 de milioane de lei (peste 4,8 milioane de euro) vor fi făcute pentru modernizarea corpului principal al Spitalului Clinic Victor Babeş, construirea unei clădiri noi pentru chirurgie şi neonatologie la Spitalul Cantacuzino, extinderea Spitalului Malaxa, modernizarea a trei pavilioane la Spitalul Obregia şi construirea unui bazin pentru recuperare neuromotorie la Spitalul Sf. Luca.
De asemenea, 1,36 de milioane de lei vor fi folosiţi pentru diverse studii de fezabilitate, printre care şi studii de fezabilitate pentru montarea unor staţii de epurare pentru toate spitalele ASSMB, iar 96 de milioane de lei (aproape 21 de milioane de euro) vor fi folosiţi pentru dotarea spitalelor cu echipamente şi aparatură medicală.
Aproape 1 milion de lei (215.000 de euro) vor fi alocaţi pentru studii de fezabilitate pentru construirea Spitalului Metropolitan în nordul Capitalei şi a unui alt spital în Sectorul 6, alţi trei milioane de lei (670.000 de euro) sunt alocaţi construirii a două corpuri pentru Maternitatea Bucur, 3,1 milioane de lei (680.000 de euro) pentru expertizarea şi întocmirea documentaţiilor de avizare a lucrărilor de intervenţie pentru 20 de policlinici, 2 milioane de lei (416.000 de euro) pentru medicamente şi materiale sanitare pentru cabinetele şcolare.
Municipalitatea a mai prevăzut în bugetul pentru anul 2018 suma de aproximativ 10 milioane de euro pentru achiziţia a 106 ambulanţe.
Cultură:
Pentru teatre, muzee şi celelalte instituţii de cultură, bugetul propus pentru anul 2018 este de aproape 350 de milioane de lei (peste 76 de milioane de euro).
Primăria are în vedere mai multe proiecte de statui în 2018, astfel că, pe lângă cele începute anul trecut, precum statuia generalului Henri Mathias Berthelot (aproximativ 1,1 milioane de lei), ansamblul monumental Ferdinand I (6,5 milioane de lei), monumentul din bronz Regenesis, autor Ion Mândrescu (aproape 1 milion de lei), monumentul Regina Maria a României (1,75 de milioane de lei), monumentul comun Martin Luther şi Jean Calvin (409.000 de lei), statuia lui Ştefan cel Mare, autor Gheorghe Tănase (360.000 de lei) şi lucrările de reparaţii la Pasajul Latin (7.000 de lei) şi refacerea şi reamplasarea statuii lui I. C. Brătianu (aproximativ 6,9 milioane de lei), municipalitatea va finanţa statuia lui Decebal (195.000 de lei), a scriitorului Mihail Sebastian (812.000 de lei), precum şi monumentul infanteriei (aproximativ 5,6 milioane de lei), o statuie a actorului Nicu Constantin, a mareşalului Averescu, dar şi un proiect tehnic al unei sculpturi „Lupta cu inerţia”, replică a monumentului„Omul-Timpul-Spaţiul”, autor Ion Mândrescu.
Alte monumente cuprinse în proiectul de buget sunt monumentul Sala Dalles (575.000 de lei), un monument al familiei Brâncoveanu (1,3 milioane de lei), statuia Martei Bibescu (700.000 de lei), a lui Dimitrie Ghica Comăneşti (725.000 de lei), a lui George Matei Cantacuzino (700.000 de lei) şi a Ecaterinei Teodoroiu (1,25 de milioane de lei).
De asemenea, sub argumentul Anului Centenar, Primăria vrea să realizeze monumentul „La fântâna cu dor”, cu un cost de 17,6 milioane de lei, un monument de 1,5 milioane de lei numit „Miliarul Aureum Centenarum”, precum şi monumentul „Unirea Românilor de la 1918”, în valoare de aproape 12 milioane de lei.
Bugetul total alocat Administraţiei Monumentelor şi Patrimoniului Turistic se ridică la peste 61 de milioane de lei.
Lăcaşuri de cult:
În ceea ce priveşte sprijinirea lăcaşurilor de cult, vor merge 45,5 milioane de lei către biserici, din care 15 milioane de lei (peste 3 milioane de euro) la Catedrala Mântuirii Neamului, care a primit şi anul trecut 20 de milioane de lei (4,5 milioane de euro) de la PMB şi 20 de milioane de lei de la Primăria Sectorului 1, la care s-au adăugat 5 milioane de lei de la Sectorul 5 (peste un milion de euro).
De asemenea, aproape 700.000 de lei va oferi municipalitatea Patriarhiei Române pentru amenajarea parcului Palatului Patriarhiei.
Infrastructură:
Pentru lucrărle de infrastructură şi fluidizare a traficului sunt alocaţi peste 231 de milioane de euro.
Astfel, sunt continuate în 2018 lucrările începute anul trecut, respectiv modernizarea Pieţei Eroii Revoluţiei şi pasajul pietonal, cu un buget de 1,7 milioane de euro, finalizare străpungere Nicolae Grigorescu - Splai Dudescu, cu un buget de 4,3 milioane de euro pentru iluminat public, iluminat arhitectural, semaforizare intersecţii şi separatoare de sensuri, penetraţie Splaiul Independenţei – Ciurel, cu un buget de 17,8 milioane de euro pentru nodul Virtuţii, supralărgire Fabrica de Glucoză, unde urmează să înceapă lucrprile, bugetul pe anul acesta fiind de aproape 4,7 milioane de euro, park&ride la Cora Pantelimon, cu o capacitate de 500 de locuri şi un buget alocat de 15 milioane de euro, precum şi parcarea subterană din zona Iancului, cu o capacitate de 200 de locuri şi un buget alocat de 2,5 milioane de euro.
Municipalitatea anunţă anul acesta modernizarea liniilor de tramvai şi sistemului rutier pe trei artere mari. Astfel, se alocă 37.000 de euro pentru studiul de fezabilitatea pentru lucrările de pe bulevardul Vasile Milea, 200.000 de euro pentru refacerea studiului de fezabilitate pentru construirea liniei de tramvai şi a unui nod intermodal în zona pasajului construit de Ministerul Transporturilor în zona Prelungirea Ghencea Domneşti. De asemenea, Primăria Capitalei promite reabilitarea sistemului rutier şi a liniei de tramvai de pe B-dul Dimitrie Pompei şi str. Barbu Văcărescu, pentru care urmează atribuirea contractului de execuţie.
În proiectul de buget mai este prevăzută alocarea sumelor de 30.000 de euro pentru studiul de fezabilitate pentru supralărgirea Şoselei Bucureşti – Măgurele, 130.000 de euro pentru studiul de fezabilitate pentru prelungirea străzii Braşov, între Şoseaua Alexandriei şi Prelungirea Ghencea, 140.000 de euro pentru etapa a II-a a lucrărilor pentru supralărgirea Nicolae Girgorescu – Splai Dudescu, la intersecţia Vitan Bârzeşti, 28.000 de europ pentru refacerea studiului de fezabilitate pentru pasajul rutier Şoseaua Colentina – Doamna Ghica, 88.000 de euro pentru studiul de fezabilitate pentru consolidarea podului planşeu Piaţa Unirii, 21.000 de euro pentru refacerea studiului de fezabilitate pentru întregire Splaiul unirii – zona Bulevardului Mărăşeşti – Hanul lui Manuc, 32.000 de euro pentru studiul de fezabilitate pentru supralărgirea Căii Griviţa şi Bulevardul Bucureştii Noi.
De asemenea, se mai alocă de la bugetul PMB 174.000 de euro pentru studiul de fezabilitate pentru lucrările la străpungerea şi supralărgire Str. Avionului, între Şos. Pipera şi linia de centură prin Drumul Nisipoasa, Str. Câmpul Pipera şi str. Vadul Moldovei, cu pasaj denivelat peste calea ferată Bucureşti - Constanţa, pe sub pista aeroportului Aurel Vlaicu, precum şi 32.000 de euro pentru studiul de fezabilitate în vederea reabilitării Bulevardului Basarabia, între Şoseaua Mihai Bravu şi Şoseaua Dudeşti-Pantelimon.
Totodată, 37.000 de euro sunt alocaţi pentru studiul de fezabilitate pentru lucrările de la supralărgirea Căii Călăraşi şi Bulevardul Corneliu Coposu, între strada Sf. Vineri şi Şoseaua Mihai Bravu, 32.000 de euro pentru studiul de fezabilitate pentru lucrările la pasajul denivelat pe Şoseaua Petricani – Şoseaua Bucureşti Nord, 32.000 de euro pentru studiul de fezabilitate pentru lucrările de la pasajul denivelat peste intersecţia Şoseaua Andronache – Bulevardul Eroilor.
În 2018 se vor continua lucrările la modernizarea şi consolidarea podului Mihai Bravu, cu un buget de 1,33 de milioane de euro, precum şi reabilitarea Podului Grant, cu 6,2 milioane de euro, şi realizarea expertizei pentru un pasaj pietonal subteran în zona Arcului de Triumf, cu 160.000 de euro.
În ceea ce priveşte dotările, se alocă 32 de milioane de euro pentru achiziţia, în acest an, a 400 de autobuze Euro 6, 100 de troleibuze, 100 de tramvaie şi 42 de autobuze electrice.
Primăria Capitalei mai alocă 26 de milioane de euro pentru semaforizarea a 20 de intersecţii noi şi 100 de intersecţii integrate în Sistemul de Management al Traficului, 5 milioane de euro pentru o aplicaţie de Smart Parking, 4 milioane de euro pentru întreţinerea instalaţiilor de semaforizare existente, 6,4 milioane de euro pentru lucrări de semnalizare rutieră, precum marcaje, garduri, indicatoare şi 20 de milioane de euro pentru reabilitarea sistemului rutier.
În ceea ce priveşte parcările, municipalitatea alocă, pentru început, aproximativ 9 milioane de euro pentru şapte parcări supraterane rezidenţiale, 650.000 de euro pentru studii şi consultanţă pentru trei parcări publice la Gara de Nord, Edgar Quinet şi Piaţa Dorobanţi şi 1 milion de euro pentru patru parcări publice, dintre care una la Sala Palatului, una la Piaţa Constituţiei şi alte două vor fi construite în cadrul unor proiecte pentru montarea monumentelor Alexandru Lahovari şi Gh. Cantacuzino.
Totodată, Primăria Capitalei va aloca 55 de milioane de euro pentru etapa a doua a realizării staţiei de epurare Glina, 23 de milioane de euro pentru reţelele de alimentare cu apă, canalizare, iluminat public şi drumuri în cartierul Henri Coandă şi 130.000 de euro pentru cişmele.
Pentru modernizarea, consumul şi mentenanţa reţelei de iluminat public sunt prevăzuţi 22 de milioane de euro, pentru salubrizare în Sectorul 5 – 6 milioane de euro, pentru dezinsecţie şi deratizare sunt alocaţi 5 milioane de euro, iar pentru acoperirea diferenţei de preţ la energia termică sunt prevăzuţi 86 de milioane de euro.
Consolidări şi construcţii:
Municipalitatea va consolida 86 de imobile cu risc seismic, potrivit proiectului de buget, alocând suma de aproximativ 10 milioane de euro. Banii vor fi folosiţi pentru continuarea lucrărilor la patru imobile aflate în execuţie, la alte 29 de imobile la care lucrările vor începe în perioada următoare, pentru proiectele tehnice pentru 29 de imobile şi pentru expertizarea altor 24.
De asemenea, sunt alocaţi 47,5 milioane de euro pentru construirea de locuinţe, grădiniţe şi săli de sport. Astfel, sunt prevăzuţi 753.000 de euro pentru studiile de fezabilitate şi proiectele tehnice pentru şapte ansambluri de locuinţe sociale şi pentru tineri (trei în Sectorul 5, două în Sectorul 4, una în Sectorul 2 şi una în Sectorul 3), 4,4 milioane de euro pentru construirea a cinci corpuri noi pentru grădiniţele din Sectorul 2 şi reabilitarea şi modernizarea unei grădiniţe din Sectorul 4, 517.000 de euro pentru construirea a 12 săli de sport, dintre care şapte cu bazine de înot în incinta şcolilor, peste 123.000 de euro pentru reabilitarea şi modernizarea unei clădiri a Liceului Tehnologic I. C. Brătianu, cu bazin de înot şi 68.000 de euro pentru consolidarea şi modernizarea Liceului Teoretic C.A. Rosetti.
În plus, municipalitatea vrea să cumpere locuinţe de serviciu pentru cadrele medicale cu un buget alocat de 15 milioane de euro şi să construiască nouă complexe multifuncţioane pentru activităţi didactice şi sport în incinta unor şcoli şi licee, cu un buget alocat de 21,4 milioane de euro.
Mai sunt alocaţi şi 5,4 milioane de euro pentru refacerea şi modernizarea patinoarului Flamaraopol.
Alte proiecte:
Direcţia de Urbanism din cadrul Primăria Capitalei va lansa un concurs internaţional de soluţii pentru regenerarea urbană a zonei Magheru, bugetul fiind de 1 milion de euro, dar şi un alt concurs pentru amenajarea Pieţei Matache, bugetul fiind de 186.000 de euro.
460.000 de euro vor merge pentru reabilitarea şi modernizarea Centrului Cultural Lumina, nou înfiinţat în subordinea Primăriei Capitalei, centru care va avea ca obiectiv "promovarea excelenţei în cultură şi punerea în valoare a patrimoniului cultural imaterial”, prin realizarea unor proiecte culturale, organizarea de evenimente, ateliere şi programe de promovare a obiceiurilor şi tradiţiilor populare, editarea şi difuzarea de publicaţii în domeniul cultural, dar şi monitorizarea şi analizarea proiectelor pentru Centenarul Marii Uniri ale tuturor instituţiilor publice din Capitală.
Alţi 1,4 milioane de euro vor fi folosiţi pentru restaurarea Curţii Vechi şi 150.000 de euro pentru studii de oportunitate pentru strategia Smart City.
Municipalitatea promite accesibilizarea instituţiilor publice pentru persoanele cu handicap prin montarea unor rampe, cu un buget de 2,2 milioane de euro.
Reamenajări parcuri şi proiecte de mediu
În proiectul de buget pe 2018 sunt prevăzuţi 68.000 de euro pentru lucrări de conservare pentru Parcul Carol şi Parcul Cişmigiu, 151.000 de euro pentru studii în vederea înfiinţării unui acvariu public cu centru de cercetare şi alţi 151.000 de euro pentru studii în vederea construirii unui parc de distracţii.
Bugetul Direcţiei de Mediu pentru anul 2018 este de 6 milioane, banii fiind alocaţi pentru începerea proiectului „Centura Verde a Capitalei”, proiect ce constă în înfiinţarea unor perdele forestiere şi extinderea suprafeţelor împădurite din jurul Capitalei, cu un buget de 662.000 de euro alocat pe 2018.
De asemenea, va fi actualizat registrul spaţiilor verzi din Bucureşti, bugetul fiind de 1,4 milioane de euro, vor fi făcute documentaţiile tehnice pentru realizarea sistemului operativ informaţional pentru managementul calităţii aerului în Bucureşti, suma alocată în acest an fiind de 51.000 de euro. Sistemul va cuprinde staţii fixe de monitorizare amplasate în zone cu trafic intens sau de expunere a populaţiei şi staţii relocabile amplasate în zonele cu activităţi de construcţii. Alţi 361.000 de euro vor fi folosiţi pentru campanii de conştientizare cu privire la nivelul real al calităţii aerului.
Programe, stimulente şi asistenţă socială:
Anul acesta sunt prevăzuţi 2,7 milioane de euro pentru 25.000 de vouchere în valoare de 500 de lei din cadrul proiectului „Biciclişti în Bucureşti”, pentru achiziţionarea de biciclete sau dispozitive Segway sau Ninebot.
Bugetul propus pe 2018 pentru Direcţia Generală de Asistenţă Socială este de 113 milioane de euro, din care 84 de milioane de euro sunt acordaţi stimulentelor: pentru nou-născuţi, 19.255 de beneficiari - 2.500 de lei/beneficiar/lună, pentru copiii cu handicap, 4.666 de beneficiari - 1.000 de lei/beneficiar/lună, pentru persoanele adulte cu handicap - 500 de lei/beneficiar/lună, ajutor social comunitar pentru familia monoparentală - 406 beneficiari.
Pentru cele opt cantine sociale din subordinea DGASMB, unde aproximativ 1.800 de beneficiari servesc masa în fiecare luni, miercuri şi vineri, au fost prevăzuţi aproximativ 2 milioane de euro, iar pentru centrul de îngrijire şi asistenţă pentru persoanele dependente din Berceni, cu aproximativ 300 de beneficiari cărora li se acordă asistenţă medicală şi hrană, au fost prevăzuţi peste 863.000 de euro.
Preluarea Mausoleului "Memorialul Eroilor Neamului” din Parcul Carol I pentru reabilitare şi deschiderea lui pentru public
Primăria Capitalei vrea să solicite Guvernului trecerea în administrarea municipalităţii a Mausoleului "Memorialul Eroilor Neamului” pentru a-l reabilita şi a-l reda publicului în maximum trei ani, arată un proiect de hotărâre ce va fi supus votului consilierilor generali în şedinţa de săptămâna viitoare.
"Se solicită Guvernului României emiterea unei hotărâri pentru transmiterea Mausoleului Memorialul Eroilor Neamului, inclusiv dotările aferente, din domeniul public al statului şi din Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor din subordinea Ministerului Apărării Naţionale în domenul public al municipalităţii, precum şi declararea acestuia din bun de inreres public naţional în bun de interes public local”, se arată în proiectul de hotărâre de vineri.
Astfel, CGMB îşi va da acordul pentru solicitarea către Guvern de a emite o hotărâre pentru transmiterea în subordinea municipalităţii a Mausoleului "Memorialul Eroilor Nemului”. Iniţiatorii proiectului promit că în trei ani mausoleul va fi reabilitat şi redat publicului.
Mausoleul din Parcul Carol I din Sectorul 4 al Capitalei se află, din 2006, în administrarea Oficiului Naţional pentu Cultul Eroilor din subordinea Ministerului Apărării Naţionale.
Transformarea RATB în societate pe acţiuni cu denumirea Societatea de Transport Bucureşti SA va fi supusă votului consilierilor generali
Proiectul de hotărâre privind transformarea Regiei Autonome de Transport Bucureşti (RATB) în societate pe acţiuni cu denumirea Societatea de Transport Bucureşti SA arată că acţionarii vor fi Primăria Capitalei, prin Consiliul General, şi Primăria Ilfov, prin Consiliul Judeţean, va avea un capital social de peste 129 de milioane de lei, iar personalul regiei va fi preluat şi reîncadrat pe aceleaşi funcţii.
„Prin transformarea în societate pe acţiuni a RATB se vor asigura condiţiile pentru o funcţionare mai eficientă, mai economică, cu o marjă de profitabilitte şi cu posibilitatea de participare la licitaţii şi de accesare a fondurilor europene”, se arată în expunerea de motive a proiectului de hotărâre.
Acţionarii vor fi Primăria Capitalei prin CGMB şi Primăria Ilfov, prin Consiliul Judeţean şi se va mandatat actualul director al RATB, Adrian Sorin Mihail, să îndeplinească toate formalităţile referitoare la reorganizarea RATB. De asemenea, capitalul social va fi de peste 129 de milioane de lei, iar angajaţii regiei vor fi preluaţi şi reîncadraţi pe aceleaşi funcţii.
Despre reorganizarea RATB se vorbeşte încă din 2016, când CGMB aprobase studiul de oprtunitate în acest sens, iar municipalitatea promitea ca regia să fie transformată până la începtului anului. În aprilie 2017, viceprimarul Aurelian Bădulescu estima că Regia se va transforma în societate pe acţiuni în jurul lunii august.
Proiectul de hotărâre privind preluarea autobazei RATB Pipera pentru construirea Spitalului Metropolitan, din nou pe ordinea de zi a şedinţei CGMB
Proiectul de hotărâre privind preluarea autobazei RATB Pipera pentru construirea Spitalului Metropolitan se află din nou pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), după ce a fost respins în urma votului la ultima şedinţă.
Proiectul se află la primul punct pe ordinea de zi.
Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a respins, în şedinţa din 17 ianuarie, proiectul de hotărâre privind preluarea terenului pe care se află autobaza RATB Pipera.
La începutul lunii februarie, Primarul Capitalei, Gabriela Firea, a spus că nu renunţă la construirea Spitalului Metropolitan în zona de nord a Bucureştiului, pe terenul pe care se află în prezent autobaza RATB Pipera. Firea a precizat că a primit „semnale” că în şedinţa Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) din luna februarie, când va fi introdus din nou acest proiect pe ordinea de zi, inclusiv consilierii generali din opoziţie îl vor vota.
„Mulţumim celor care ne susţin pentru acest proiect al Spitalului Metropolitan, în ciuda opoziţiei. Nu renunţăm la acest proiect. Nu va fi doar înca un spital, ci va fi cel mai mare spital din Capitală. Va beneficia de spaţii de cazare pentru medicii rezidenţi sau alte cadre medicale, pentru pacienţi şi familiile acestora. Este un sistem inovativ. Sunt determinată să îl duc la bun sfârşit. (...) Am primit semnale că în şedinţa din februarie acest blocaj va fi depăşit şi consilierii generali, inclusiv din partea opoziţiei sau mare parte din ei, vor vota de această dată, pentru că ar fi prima etapă pentru construirea Spitalului Metropolitan”, a declarat atunci primarul Gabriela Firea.
Cu toate că în proiectul de hotărâre se precizează că Executivul nu a oferit un răspuns în ceea ce priveşte solicitarea municipalităţii pentru transmiterea în subordinea sa a terenului SRTV, la începutul şedinţei primarul Capitalei, Gabriela Firea, a susţinut că este vorba de ambele terenuri, care ar fi fost unite într-un total de 10 hectare şi pe care s-ar fi construit Spitalul Metropolitan şi un campus pentru studenţii la Medicină. USR s-a abţinut de la votul proiectului, în timp ce grupul PNL s-a împotrivit din cauza locaţiei, propunând un teren din Sectorul 6. Firea i-a acuzat de ipocrizie pe consilierii PNL şi a spus că este doar un orgoliu politic al liderului PNL Bucureşti, Cristian Buşoi, care a propus construirea unui Spital Metropolitan în campania sa de la alegeri şi care acum i-ar fi pus pe consilieri să voteze împotriva proiectului, fiindcă nu mai este al lui. Edilul l-a ironizat în cadrul dezbaterii, spunând chiar că va numi spitalul după Cristian Buşoi.
Firea a iniţiat în 22 ianuarie o petiţie online prin care se strâng semnături pentru susţinerea construirii Spitalului Metropolitan, semnată de aproape 7.000 de oameni. Printre semnatari se numără şi ministrul Municii Olguţa Vasilescu, ministrul Apărării, Mihai Fifor, liderul PSD, Liviu Dragnea, senatorul Ecaterina Andronescu, precum şi mai mulţi consilieri generali PSD.
Spitalul Metropolitan ar urma să aibă aproximativ 1.500 - 2.000 de paturi şi să fie realizat "de la zero", cu secţii de oncologie, radioterapie, neurologie, terapie intensivă, recuperare medicală şi mari arşi.
Maternitate în curtea Spitalului Sfântul Ioan
Asociaţia GTG 3010 va construi o maternitate în curtea Spitalului de Urgenţă „Sf. Ioan” din Bucureşti, cu propriile mijloace şi cu propriile fonduri, potrivit unui proiect de hotărâre aflat pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului General al Municipiului Bucureşti, care prevede semnarea unui protocol de colaborare cu Primăria Capitalei. Valoare clădirii este estimată la 12 milioane de euro.
Consilierii generali îşi vor da acordul cu privire la aprobarea protocolului de colaborare.
Conform documentului, Asociaţia GTG 3010 va iniţia şi va susţine cu propriile mijloace campanii de colectare a fondurilor necesare construirii maternităţii, va putea încheia parteneriate cu companii care vor să se implice în realizarea proiectului şi are obligaţia de a finaliza construcţia şi a o preda la final.
În ceea ce priveşte implicarea municipalităţii, ea va pune la dispoziţie terenul, va asigura sprijin logistic pentru obţinerea avizelor necesare şi va sprijini campaniile de promovare iniţiate de Asociaţia GTG 3010.
Spitalul „Sf. Ioan” va prelua în administrare clădirea, a cărei valoare estimată este de 12 milioane de euro.
Începerea procedurilor pentru construirea celor două spitale zonale în Sectoarele 3 şi 6
Consilierii generali vor supune votului în şedinţa de joi un proiect de hotărâre care prevedere împuternicirea primarului Capitalei pentru identificarea şi începerea procedurilor necesare privind construirea a două spitale regionale, generaliste, în Sectoarele 3 şi 6.
„Cele mai mari două sectoare din Bucureşti, peste 800.000 de cetăţeni ai Capitalei nu au acces astăzi la un spital cu competenţe generali, fiind obligaţi să traverseze oraşul pentru a putea beneficia de servicii medicale. Spitalele existente astăzi în Bucureşti sunt într-o profundă stare de degradare, investiţiile de întreţinere şi funcţionare a unora dintre ele fiind în anumite cazuri extrem de nejustificate, sănătatea şi viaţa pacienilor putând fi pusă în pericol”, se arată în expunerea de motive a proiectului.
Primarul Capitalei Gabriela Firea a anunţat încă de la începutul lunii construirea celor două spitale în valoare de aproximativ 60 de milioane de euro fiecare, precizând că, în cazul în care sumele nu vor putea fi acoperite din bugetul municipalităţii, se va opta pentru un parteneriat public-privat.
„Vom construi două spitale zonale, unul în Sectorul 3 şi unul în Sectorul 6, cu aproximativ 300 de paturi fiecare. (...) Am avut discuţii atât cu domnul primar al Sectorului 3, cât şi cu domnul primar al Sectorului 6. Avem câteva propuneri de terenuri, atât din partea Primăriei Capitalei, cât şi din cele identificate de domniile lor. În perioada următoare rămâne să şi stabilim care vor fi până la urmă cele două terenuri. Vom respecta la cele două spitale zonale standardele europene şi anume proximitatea de transport, de căi de acces, zonă de utilităţi funcţionale şi bineînţeles, zone care să fie accesibile cetăţenilor cărora li se adresează. În scurt timp ne vom decide, important este că avem aceste suprafeţe”, a declarat atunci Firea, fără să ofere, însă, detalii suplimentare referitoare la posibilele amplasamente, numărul de medici necesar sau dotări.
Primăria Capitalei vrea să demareze procedurile pentru reabilitarea a 15 clădiri cu risc seismic
Consilierii generali vor supune votului, în şedinţa de joi, un proiect de hotărâre care prevede transmiterea a 15 imobile în administrarea Administraţiei pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, pentru lucrări de consolidare.
Potrivit proiectului, cele 15 imobile sunt aflate pe Strada Lipscani nr. 70 (construit în 1890) şi nr. 75 (construit în 1900), strada Bărăţiei nr. 50 (construit în 1824), Calea Moşilor nr. 82 (construit în 1865), strada Mântuleasa nr. 11 (construit în 1938), strada Baia de Fier nr. 5 (construit în 1897), strada Romulus, strada Pamfil Năstase nr. 24 (construit în 1944), strada Mătăsari nr. 44 (construit în 1925), Calea Moşilor nr. 215 E (construit în 1933), strada Sfinţilor nr. 13 (construit în 1910), Calea Şerban Vodă nr. 107 (construit în 1910), strada 11 Iunie nr. 62, Corp C (construit în 1890), strada Gladiolelor nr. 11 şi strada Doina nr. 30, Corp B.
„Se aprobă transmiterea din administrarea Administraţiei Fondului Imobiliar (AFI) în administrarea Administraţiei Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Sesimic a imobilelor prevăzute în anexă la prezenta hotărâre, pe perioada executării lucrărilor de punere în siguranţă şi consolidare”, se arată în proiectul de hotărâre.
Înfiinţarea unui nou centru cultural, care să aibă ca obiectiv "promovarea excelenţei în cultură”
CGMB va supune votului înfiinţarea centrului cultural „Lumina”, care să aibă ca scop ca obiectiv "promovarea excelenţei în cultură şi punerea în valoare a patrimoniului cultural imaterial”, prin realizarea unor proiecte culturale, organizarea de evenimente, ateliere şi programe de promovare a obiceiurilor şi tradiţiilor populare, editarea şi difuzarea de publicaţii în domeniul cultural, dar şi monitorizarea şi analizarea proiectelor pentru Centenarul Marii Uniri ale tuturor instituţiilor publice din Capitală. Municipalitatea are, însă, deja în subordine ArCuB şi Creart, două instituţii care organizează diverse proiecte culturale, târguri, expoziţii şi concerte şi au, printre alte atribuţii, promovarea turismului cultural. În plus, Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a aprobat la sfârşitul lunii septembrie înfiinţarea unei alte instituţii culturale: Casa Artelor "Dinu Lipatti”, care are ca activităţi organizarea de festivaluri şi concerte, publicarea unor lucrări de specialitate, partituri sau alte materiale care au legătură cu viaţa şi activitatea lui Dinu Lipatti, precum şi elaborarea de studii şi publicaţii.
Proiectul privind înfiinţarea centrului a fost pus în dezbatere publică la sfârşitul anului trecut.
"Necesitatea înfiinţării unui nou serviciu public local, Centrul Cultural Lumina – denumire propusă instituţiei, este justificată prin satisfacerea unei nevoi culturale şi realizarea unei activităţi de utilitate publică potrivit specificului şi nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale şi în limita mijloacelor financiare de care dispune autoritatea locală. (...) Efectul social cultural şi educativ al activităţilor Centrului urmăreşte permanent creşterea gradului de acces şi participare a cetăţenilor la viaţa comunitară şi întărirea conştiinţei apartenenţei la aceasta”, se arată în expunerea de motive a proiectului de hotărâre.
Instituţia ar urma să aibă 15 posturi, din care două de conducere şi cuprinde Compartimentul juridic, resurse umane, securitatea muncii şi relaţii publice, Compartimentul economic, achiziţii administrativ şi Serviciul cercetare şi programe culturale, având în subordine Compartimentul promovare valori identitare ale Capitalei.
Astfel, Serviciul cercetare şi programe culturale va avea printre atribuţii colectarea, analizarea şi monitorizarea proiectelor pentru Centenarul Marii Uniri de la toate instituţiile şi serviciile publice locale din Capitală. De asemenea, va organiza şi realiza proiecte, programe şi acţiuni culturale, în regie proprie sau în colaborare cu autorităţi sau ONG-uri.
Compartimentul promovare valori identitare ale Capitalei, aflat în subordinea Serviciului cercetare şi programe culturale, va promova imaginea Bucureştiului şi afirmarea identităţii lui culturale, precum şi a obiceiurilor şi tradiţiilor populare, va edita şi difuza publicaţii culturale şi va organiza evenimente culturale şi ateliere.
"Punerea în valoare a patrimoniului cultural imaterial şi diseminarea valorilor artistice şi a identităţii naţionale, diversificarea paletei culturale a Capitalei este o componentă importantă a unui oraş european”, argumentează iniţiatorii proiectului.
Noua instituţie ar urma să aibă sediul în clădirea Primăriei Capitalei până la cumpărarea sau închirierea unui alt spaţiu.
Municipalitatea are, însă, deja în subordinea sa ArCuB, instituţie înfiinţată în 1996, care realizează diverse proiecte, spectacole, festivaluri, teatru şi ateliere.
ArCuB, condusă de Mihaela Păun, a organizat festivaluri şi evenimente precum Spotlight, Sound and Vision, B-FIT in the street, Cişmigiul Copiilor, expoziţiile New Artist, Brancuşi - omul şi lucrurile, Artist la 30 de ani, CIRCUIT - o expoziţie site-specific a unei noi generaţii de artişti, Romanian Design Week şi Uşi deschise la UNATC.
În acelaşi timp, Primăria Capitalei mai deţine şi Creart, instituţie condusă de Claudia Popa, şi este o continuare a Centrului de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi Creaţiei Populare din 1957. Instituţia are ca scop promovarea turismului cultural, a obiceiurilor, tradiţiilor şi valorilor româneşti, aşa cum este descrisă pe site-ul propriu, prin organizarea de festivaluri, concursuri, expoziţii şi alte spectacole.
Creart a organizat, printre altele, festivalul Tradiţii şi flori de sărbători, Creative Fest, Zilele Bucureştiului, Târgul de Crăciun, iMapp Bucharest, IEsc – urban, contemporan, românesc şi a fost partener la expoziţii internaţionale din Veneţia, Berlin, Lisabona şi Viena.
De asemenea, CGMB a aprobat în 29 septembrie un proiect de hotărâre privind înfiinţarea Casei Artelor „Dinu Lipatti”, ca un omagiu adus compozitorului, ţinând cont că în 2017 s-au împlinit 100 de ani de la naşterea acestuia. Noua instituţie va avea ca activităţi organizarea de festivaluri şi concerte, publicarea unor lucrări de specialitate, parituri sau alte materiale care au legătură ci viaţa şi activitatea lui Dinu Lipatti, precum şi elaborarea de studii şi publicaţii.
Bustul Elisabetei Rizea, în Parcul Drumul Taberei
Consilierii generali PNL propun amplasarea bustului Elisabetei Rizea în Parcul Drumul Taberei din Sectorul 6, spunând că luptătoarea anticomunistă reprezintă „simbolul rezistenţei ţăranului român în faţa regimului comunist”.
„Atât generaţiile actuale, cât mai ales cele viitoare, au nevoie de modele de curaj, de voinţă şi loialitate. Sunt valori pe care în anul Centenarului ar trebui să le preţuim şi să le cultivăm tot mai mult. Un astel de model a fost luptătoarea anticomunistă Elisabeta Rizea”, se arată în expunerea de motive.
Elisabeta Rizea s-a născut în 1912, în localitatea Domneşti, judeţul Argeş şi a devenit cunoscută după Revoluţie, după ce a dat dovadă de determinare în timpul regimului lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, când, deşi era urmărită permanent şi supusă interogatoriilor, nu a renunţat în a-i sprijini pe membrii rezistenţei din munci cu hrană. În 1950, Elisabeta Rizea a fost condamnată pentru uneltire contra ordinii sociale şi a petrecut şase ani în închisoare, unde a fost torturată.în 1958 a primit o a doua condamnare, de 25 de ani de închisoare.
Luptătoarea anticomunistă a fost eliberată prin decret de graţiere în 1964, petrecând 12 ani în închisorile Jilava, Piteşti, Miercurea Ciuc, Arad şi Mislea. A murit în 2003.
Consilierii PNL, iniţiatorii proiectului, spun că în cartierul Drumul Taberei nu au gost aşezate monumente de for public.
„Elisabeta Rizea poate fi considerată simbolul rezistenţei ţăranului român în faţa regimului comunist”, subliniază iniţiatorii proiectului.
Un segment din Şoseaua Virtuţii ar putea purta numele istoricului Neagu Djuvara
Grupul consilierilor PNL mai propun acordarea denumirii de Bulevardul Neagu Djuvara segmentului din Şoseaua Virtuţii cuprins între Bulevardul Constructorilor şi Splaiul Independenţei, sector 6, "în semn de preţuire pentru activitatea culturală desfăşurată în interesul României".
Consilierii PNL din Consiliul General al Municipiului Bucureşti consideră că atribuirea denumirii de Bulevardul Neagu Djuvara segmentului din Şoseaua Virtuţii cuprins între Bulevardul Constructorilor şi Splaiul Independenţei este un gest civic de cinstire a patriotismului diplomatului şi istoricului Neagu Djuvara.
"Tinerii sunt cea mai de preţ avuţie a unui popor pentru că reprezintă prezentul, dar mai ales viitorul său. Pentru a le transmite valori care să îi formeze ca oameni, s-a făcut adesea apel la personaje istorice. În istoria recentă a României, diversele regimuri politice care s-au perindat pe scena politică au utilizat figuri istorice pentru a se legitima în faţa generaţiei tinere. Neagu Djuvara a fost unul dintre primii istorici care au reuşit să apropie tinerii de istoria neideologizată, oferindu-le modele reale, nu confecţionate în laboratoarele politicii. Li s-a adresat în mod sincer, aducând după momentul decembrie 1989 istoria la statutul pe care îl merita, eliberând-o de rolul de instrument de propagandă. În contextul sărbătoririi Centenarului, oameni ca Neagu Djuvara care au iubit România, chiar şi din exil, închinându-şi existenţa pentru a-i scrie istoria, ar trebui preţuiţi şi omagiaţi. Memoria unui astfel de om, a cărui iubire de-o viaţă a fost istoria, trebuie menţinută vie, pentru a inspira generaţiile viitoare", spun consilierii liberali din CGMB.
Istoricul şi filosoful Neagu Djuvara a murit la vârsta de 101 ani.
Schimbarea denumirii unor parcuri din Sectorul 6
Primăria Capitalei propune schimbarea denumirii Parcului Giuleşti în Parcul Marin Preda, precum şi redenumirea Parcului Fabricii în Parcul Tudor Vladimirescu, ambele din Sectorul 6, pentru „revitalizarea conştiinţei naţionale”,
„Conştiinţa naţională născută din sentimentul de apartenenţă la entitatea naţionaă este o formă superioară a gândirii prin care omul, prin propriul său comportament, reflectă realitatea înconjurătoare. Toate aceste concepte teoretice trebuie traduse în viaţă prin măsuri concrete, inspirate, care să readucă în conştiinţa publică marile personalităţi care au influenţat decisiv istoria, ştiinţa şi cultura naţională”, explică iniţiatorii proiectului, spunând că măsura eficientă prin care poate fi revitalizată această conştiinţă naţională este redenumirea unor spaţii publice cu denumiri cu semnificaţie istorică sau culturală.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
