Blocul Naţional Sindical publică, miercuri, studiul ”Creşterea costului vieţii şi sărăcia energetică în contextul (re)liberalizării pieţei energiei în România”, în care arată că efectul cumulat al liberalizării preţurilor la energie, de la 1 iulie, şi al creşterii TVA de la 1 august va ridica rata inflaţiei aproape de 10%, ceea ce va eroda semnificativ puterea de cumpărare a veniturilor populaţiei. Sindicaliştii apreciazăm că preţul la energie se va majora până la al şaptelea cel mai mare din Uniunea Europeană.
”Măsurile de austeritate promovate de Guvernul proaspăt instalat au abătut atenţia opiniei publice de la efectele liberalizării preţurilor la energie electrică de la 01.07.2025. Însă liberalizarea preţurilor la energie dublată de măsurile promovate de Guvern, în special de cele ce vizează creşterea TVA şi reducerea sau îngheţarea unor beneficii salariale sau sociale vor avea efecte semnificative, în special în cazul celor cu venituri mici”, a transmis, miercuri, BNS, într-un comunicat de presă.
Sindicaliştii apreciază că efectul cumulat al liberalizării preţurilor la energie de la 01 iulie şi al creşterii TVA de la 01 august vor ridica rata inflaţiei aproape de 10%, ceea ce va eroda semnificativ puterea de cumpărare a veniturilor populaţiei.
”Tăierea veniturilor salariale din sectorul public, îngheţarea pensiilor şi a prestaţiilor de asistenţă socială, reevaluare accesului la servicii de sănătate pentru unele categorii sociale, toate vor contribui la o creştere semnificativă a populaţiei în risc de sărăcie”, credm sindicaliştii.
Potrivit acestora, în perioada noiembrie 2021 – august 2024, bugetul de stat a decontat subvenţii totale pentru energie în sumă de 26,97 mld lei, alte 4,13 mld lei fiind în analiză.
Beneficiarii acestei măsuri au fost, atât consumatori casnici (44%), cât şi consumatori non-casnici (56%).
”Creşterea pensiilor, a diverselor indemnizaţii de asistenţă socială dar şi a salariului minim au avut ca efect o îmbunătăţire a indicatorilor ce reflectă nivelul de trai, 2024 a fost anul cu cele mai bune evoluţii în acest sens. Sigur că preţul îl plătim şi-l vom plăti în continuare”, afirmă sindicaliştii.
Potrivit acestora, chiar şi în aceste condiţii, în 2024:
- 1 din 5 români era afectat de sărăcie,
- 1 in 6 români era afectat de deprivare materială şi socială severe,
- 1938,5 lei/luna – pragul de sărăcie, 3.595.000 de persoane se aflau sub acest prag.
- 14,5% din gospodării au întârzieri la plata facturilor de utilităţi, media UE 6,9%.
- preţul energiei a fost al cincilea preţ ca mărime din Uniunea Europeană, raportat la paritatea puterii de cumpărare. Cehia (41 PPS), Cipru (35,7), Germania (35,23), Polonia (32,69) şi România (32,69 PPS).
La 1 iulie 2025 Guvernul a luat decizia de a renunţa la măsura de subvenţionare aplicată în perioada 2021 – 2025, înlocuind-o cu o măsură cu aplicabilitate mult mai limitată şi legată exclusiv de nivelul pragului de sărăcie din 2024.
În cadrul unui studiu realizat BNS a evaluat modul în care a fost aplicată şi efectele generate de schema de subvenţionare din perioada 2021 – 2025 şi totodată evaluează efectul liberalizării preţului în special pentru consumatorii casnici.
”Era firesc ca la finalizarea măsurii de sprijin Guvernul să evalueze eficienţa utilizării acestei măsuri de sprijin pentru consumatori.
În mod firesc ne punem întrebarea – A fost subvenţionarea preţului la energie o măsură dată în beneficiul consumatorilor sau o parte din beneficii au fost însuşite de furnizorii de energie? În ce măsură statul s-a asigurat că această măsură nu distorsionează piaţa şi nu reprezintă un mecanism de fraudare a bugetului public”, transmis sindicaliştii.
Potrivit acestora:
- Există suspiciuni rezonabile că cel puţin pentru pragul de peste 300 kw consum lunar nivelul subvenţiei, cel puţin de la un moment dat, a fost supraevaluat.
- Există o lipsă de transparenţă din partea furnizorilor în ceea ce priveşte formarea preţurilor şi aplicarea legii 206/2023, respectiv a mecanismului de calcul a preţului facturilor la energie electrică şi gaze.
- De asemenea tot în această perioadă furnizorii au încercat să-şi optimizeze costurile utilizând mecanismul subvenţiei. Furnizorii aveau obligaţia de a depune la decontare documente separate pentru clienţii din piaţa liberă şi pentru clienţii pentru care erau furnizor de ultimă instanţă.
- Au existat furnizori care au întocmit documente de decontare eronate sau furnizori care nu au cerut spre decontare subvenţiile asumate de stat. Ar trebui analizat ce se întâmplă în aceste situaţii şi din vina cui s-au întâmplat.
- Un alt comportament abuziv îl regăsim în relaţia cu prosumatorii, ca urmare a faptului că nu se facturează lunar cantităţile de energie consumate / livrate în reţea şi nu se face regularizarea la 24 de lunj aşa cum prevede legea. Această situaţie generează prejudicii, atât prosumatorilor, cât şi bugetului de stat, pentru că nu se facturează şi nu se înregistrează TVA lunar.
”Concluzia ar fi că după aproape 4 ani de subvenţii acordate piaţa este la fel de puţin pregătită pentru liberalizare, contextul internaţional este la fel de impredictibil, situaţia economică este chiar mai rea decât în 2021, singura schimbare făcută fiind aceea de limitare a celor protejaţi şi chiar şi pentru ei protecţia nu este suficientă”, a mai transmis BNS.
Sindicaliştii fac o analiză a ceea ce cred că urmează:
- Liberalizarea preţurilor la energie electrică de la 1 iulie 2025, va conduce la scumpiri semnificative pentru populaţie (între 67% şi 79%) în ceea ce priveşte facturile la energie electrică.
- Această creştere semnificativă a preţurilor la energie electrică pentru consumatorii casnici va afecta, pe de-o parte, amplificarea sărăciei energetice, plăţile restante către companii, şi, însoţită de liberalizarea preţului energiei pentru consumatorii non-casnici, scăderea competitivităţii companiilor naţionale faţă de contra-părţile europene.
- Estimările noastre arată că evoluţia probabilă a preţurilor urmează să majoreze preţul kWh în România, până la al şaptelea cel mai mare preţ din Uniunea Europeană, peste media preţului din UE-27, faţă de poziţia 22 anterior anterior re-liberalizării preţurilor.
Într-un scenariu chiar mai nefavorabil, consumatorii casnici din România ar urma să plătească al patrulea cel mai mare preţ din Uniunea Europeană (după Germania, Danemarca, Irlanda) şi mai scump decât în toate ţările Europei de Est, respectiv de trei ori mai scump decât în Ungaria şi de 2,5 ori mai scump decât în Bulgaria.
- Din punct de vedere al măsurării preţului prin „moneda artificială” a standardului puterii de cumpărare (PPS) o scumpire de 67-79% a preţului per kWh în România, ar plasa consumatorii casnici, ca preţ măsurat prin standardul parităţii de cumpărare, la cel mai înalt nivel din UE-27 (anterior re-liberalizării, la standardul PPS, aşa cum am arătat, preţul energiei electrice pentru gospodării era deja al cincilea cel mai mare din UE-27, apropiat cu cel plătit în Germania).
- Estimăm că (re) liberalizarea va avea ca efect o majorare a ratei inflaţiei de cel puţin 2,8 puncte procentuale, ceea ce ar putea ridica rata anuală a inflaţiei peste nivelul de 8,25% (în condiţiile unei inflaţii anualizate în prezent de 5,45%)
- Rata inflaţiei ar putea fi chiar şi mai mare, în condiţiile în care modificările de preţuri pentru consumatorii non-casnici (runda a doua) ar urma să afecteze şi ele nivelul de trai.
- Măsurile guvernamentale propuse prin noul pachet de sprijin, în vigoare începând după expirarea plafonării, conduc la un sprijin redus la o treime, ca valoare, faţă de sumele alocate pentru subvenţionarea facturilor non-casnicilor.
- Riscurile de intrare în categoria sărăciei energetice par să fie de natură să „străpungă” pragul de 25% dintre familiile care întâmpină dificultăţi şi categoric este de natură să conducă la majorarea dificultăţilor pentru plata facturilor la utilităţi, pentru milioane de consumatori casnici.
- Măsurile de sprijin (programate pentru zece luni) vor fi fost deja parţial anulate prin majorarea cotei standard de TVA, inclusiv pentru facturile la utilităţi.
- În privinţa măsurilor de sprijin, respectiv plafonul de venit lunar de maximum 1.940 lei pentru persoanele singure, el apare deja ca fiind subdimensionat, întrucât valoarea este extrasă din valoarea pragului de venit anual de sărăcie relativă pentru anul 2024, aşa cum a fost comunicat de către INS în iunie 2025, respectiv 23.262 de lei/persoană/an. Or, în 2025, urmare a creşterii anticipate a preţurilor, până la 8,25% şi în condiţiile îngheţării pensiilor, salariilor în sectorul public şi presiunile pe economie care ar putea atrage o spirală negativă în salariul real, inclusiv în sectorul public, apare ca o certitudine că rata sărăciei relative va creşte.
- Estimarea noastră, aşa cum am arătat, este de revenire a ratei sărăciei şi excluziunii sociale (AROPE) dinspre nivelul de 19% în 2024, la nivelul de circa 24% în 2025, ceea ar urma să atragă o retrogradare, prin cele 400.000 de persoane pe care le estimăm a reintra în categoria „persoanelor sărace” în 2025, până aproape 4 milioane de persoane, inclusiv în clasamentul AROPE la nivelul UE-27, de pe poziţia 20 a statelor cu cea mai mare rată de persoane sărace, pe poziţia 24, respectiv a treia cea mai mare rată a persoanelor sărace din Uniunea Europeană.
De asemenea, BNS oferă posibile soluţii pe termen scurt:
- Re-evaluarea persoanelor considerate sărace în raport de venitul obţinut, după o perioadă de cel mult trei luni de la expirarea plafonării, în sensul creşterii plafonului pentru care se acordă subvenţia;
- Stabilirea unei celule de criză formată din reprezentanţi ai Ministerului Energiei, Consiliului Concurenţei, Ministerul Finanţelor Publice şi Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, care să urmărească:
- Salturile de preţ înregistrate imediat după 1 iulie 2025 în ofertele furnizorilor, în condiţiile în care, mulţi dintre ei, cu doar 24 de ore înainte, şi fără ca preţurile de achiziţie să se modifice semnificativ, ofereau contracte pe termen de un an, la preţuri semnificativ mai mici;
- Eventuale înţelegeri la preţ pe piaţa energiei în scopul manipulării preţului energiei electrice, aşa cum ANRE a avut în cursul anului 2024[1] indicii de materializare a unei astfel de manipulări, în detrimentul consumatorilor.
- Investigarea modului în care au fost respectate prevederile legale în facturarea energiei către consumatori, respectiv modul în care componenta de ajustare a fost aplicată în relaţie cu clienţii casnici si non-casnici.
- Investigarea cazurilor în care au fost transmise documente greşit întocmite la decontare, precum şi motivul pentru care unii furnizori nu şi-au transmis la decontare documentele pentru subvenţiile de preţ.
- Motivele pentru care ANRE întârzie validarea documentelor în vederea decontării subvenţiilor la energie către furnizori.
- Realizarea unor controale de către autorităţile responsabile (ANRE şi ANPC) care să vizeze modul în care a fost aplicat art 6 din legea 206/2023.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.