Blocul Naţional Sindical (BNS) transmite, joi, că susţine propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte detaşarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii, dar nu este de acord cu punctul de vedere al României, întrucât este unul politic, asumat fără o consultare a celorlalţi parteneri sociali.
"Precizăm că Blocul Naţional Sindical susţine propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 96/71/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 1996, privind detaşarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii, drept urmare nu este de acord cu punctul de vedere al României (semnatară a unei scrisori comune, alături de Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia şi Slovacia, prin care se susţinea că revizuirea Directivei din 1996 este prematură), deoarece a fost un punct de vedere politic, asumat de către ministrul muncii din Guvernul României, fără o consultare prealabilă a partenerilor sociali reprezentativi”, susţin sindicaliştii.
Ei spun că speră că discuţia dintre Klaus Iohannis şi preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, aflat joi în vizită în România, va duce la dialog şi consultări cu actorii economici şi sociali reprezentativi pentru o analiză mai bună a consecinţelor revizurii Directivei, punând România pe o poziţionare corectă în ceea ce priveşte piaţa muncii din Europa şi să ducă la „o repunere pe făgasul unei normalităţi, egalităţi şi mai ales echităţi pe care românii le aşteaptă în ceea ce priveşte remunerarea pentru munca prestată în spaţiul comunitar”.
BNS aminteşte că la sfârşitul lunii martie, când Ministerul Muncii a avut o consultare privind Directiva, sindicaliştii au propus ca durata maximă a detaşării să fie stabilită de statul membru gazdă, în urma consultării partenerilor sociali relevanţi, fără însă a depăşi 24 luni, promovarea transparenţei în ceea ce priveşte elementele constitutive ale remuneraţiei în fiecare stat membru şi egalitatea de remunerare neconditionată ce trebuie sa constituie un reper concret pe tot parcursul negocierilor, recunoaşterea contractelor colective general aplicabile, precum şi a contractelor colective de muncă la nivel de companie, introducerea unei cerinţe clare de existenţă a unei perioade anterioare de muncă în ţara de origine, precum şi permiterea sindicatelor de a se implica şi exercita presiune în egală măsură asupra companiilor locale şi străine, solicitand tratament egal.
"Deşi pe parcursul anului trecut au mai existat dezbateri organizate de Comisiile Parlamentare pentru Afaceri Europene referitoare la această temă, ele nu s-au finalizat cu elemente care să dea concreteţe, viziune corectă şi coerenţă intereselor României cu privire la subiect, care să fie transpuse ulterior într-un mandat Guvernului României”, subliniază sindicaliştii.
Preşedintele francez Emmanuel Macron şi-a exprimat speranţa, joi, în cursul unei conferinţe de presă comune cu omologul său român Klaus Iohannis, că un acord privind muncitorii detaşaţi în UE va fi încheiat până la sfârşitul anului şi a pledat ca statele UE să progreseze împreună în beneficiul Europei.
La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a declarat, în conferinţa de presă comună, că nu poate spune că este de acord sau nu cu modul în care să fie reformulată Directiva Uniunii Europene privind lucrătorii detaşaţi, dar este "inadmisibil” să existe atâtea critici cu privire la acest document. Şeful statului a susţinut că Directiva ar trebui îmbunătăţită, având în vedere că există atâtea critici la adresa ei.
"Trebui să vedem lucrurile aşa cum sunt. Există pe de-o parte o mare nemulţumire în Franţa că sunt lucrători care aparent încearcă mai degrabă să eludeze sistemul decât să se încadreze în sistem, pe de altă parte putem să observam că există foarte mulţi oameni în Europa de Est, de exemplu în România, care vor să lucreze în Spania, Germania, Franţa. Dacă situaţia este aşa, este foarte clar că trebuie să îmbunătăţim această Directivă. E inamdisibil să vedem aceste nemulţumiri, pe de o parte în Europa de Vest, pe de altă parte, dorinţa oamenilor din Est de a trăi mai bine. Şi una şi alta este legitimă şi dacă această directivă a produs astfel de disensiuni şi a produs astfel de divergenţe de abordare, nu înseamnă că oamenii din Franţa nu au dreptate sau oamenii din România nu au dreptate, înseamnă că Directiva nu este suficient de clară şi suficient de bună”, a completat Klaus Iohannis.
Şeful statului a ţinut să precizeze că „nimeni nu doreşte să înlăture competiţia sau piaţa liberă”, nefiind suficient să se rescrie directiva. „Este nevoie de o colaborare mult mai intensă”, a adăugat Iohannis.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
