Blocul Naţional Sindical (BNS), una dintre marile confederaţii sindicale din România, face, la o zi de la protestul la care au participat sindicalişti din mai multe judeţe ale ţării, o radiografie a sistemului de salarizare din România, arătând că, pe de o parte, cei mai mulţi dintre angajaţii români sunt plătiţi cu salarii foarte mici, dar şi că, deşi există discrepanţe majore între cele mai mici şi cele mai mari salarii, acestea sunt impozitate cu aceleaşi procente. În acest context, BNS reclamă „politica fiscală absurdă” privind impozitele pe salarii, susţinând că „Guvernul testează pe români tot felul de măsuri, aceştia devenind cobaii experimentelor fiscale şi care, nu de puţine ori, s-au dovedit a fi conceptual greşite”
În analiza privind salarizarea din România realizată de Blocul Naţional Sindical se arată că 15% din salariaţii cu contracte de muncă pentru normă întreagă au salarii brute la nivelul salariului minim brut pe ţară.
Media celor mai mici 40% din salariile din România pentru cu normă întreagă a fost, În una februarie a acestui an, de 3.362 lei, cu doar 62 de lei peste salariul minim.
La polul opus, pentru cele mai mari 10% din salarii, salariul mediu brut era în luna februarie de 37.375 lei, de zece ori mai mare decât salariul minim pe economie.
Datele furnizate de BNS arată că. În ceea ce priveşte salariul mediu brut pe economie, în luna februarie 2024 acesta a fost de 7.990 lei. În aceeaşi lună, 60% din câştigurile salariale brute pentru contracte de muncă cu timp complet s-au situat sub câştigul salarial mediu brut pe ţară.
„Datele colectate de Blocul Naţional Sindical arată că raportul dintre salariul minim brut pe ţară şi câştigul salarial mediu brut a fost în luna februarie 2024 de 41,3%, în timp ce în luna octombrie 2023, când a fost adoptată actuala valoare a salariului minim brut, raportul era de 43,9%. Blocul Naţional Sindical consideră că aceste inegalităţi salariale ar trebui măcar atenuate de politica fiscală. Acest lucru nu se întâmplă însă. Rata de impunere efectivă a salariului mediu brut, respectiv 7.990 lei, este similară cu cea aferentă unui câştig salarial egal cu 37.750 lei, respectiv 41,5%. Constatăm, astfel, că Guvernul testează pe români tot felul de măsuri, aceştia devenind cobaii experimentelor fiscale şi care, nu de puţine ori, s-au dovedit a fi conceptual greşite”, se arată într-un comunicat dat publicităţii marţi de BNS.
Sindicalişti dau ca exemplu de politică „greşită” în ceea ce priveşte impozitarea salariului măsura care prevede deducerea sumei de 200 de lei din baza de impozitare a salariului minim, în condiţiile în care 2024 a fost anul în care a intrat în vigoare prevederea din Codul Muncii potrivit căreia un salariat poate fi plătit cel mult 2 ani cu un salariul egal cu salariul minim.
„Rezultatul? Un lucrător plătit cu venitul minim (3.300 lei brut) are un salariu net de 2.079 lei. Iar un lucrător plătit cu un salariu brut de 3.450 lei câştigă în mână tot 2.079 lei. O astfel de politică fiscală este absurdă şi, în mod cert, inhibă angajaţii să lucreze şi angajatorii să respecte legislaţia muncii”; este concluzia oficialilor federaţiei sindicale.
Aceştia sunt de părere că politica fiscală „trebuie să stimuleze munca, catalogând politica fiscală din România ca fiind „neutră şi pe alocuri chiar absurdă”.
Salariaţii din mai multe judeţe din ţară, membri ai unor sindicate afiliate BNS, au participat, luni, la un amplu protest în Capitală, ei reclamând sistemul de impozitare asupra muncii. O delegaţie a protestatarilor a fost primită la Ministerul Finanţelor Publice, unde au discutat un secretar de stat.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
