Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a anunţat, vineri, că sesizează Curtea Constituţională în legătură cu Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului de modificare a legislaţiei penale. Avocatul Poporului susţine, în sesizarea adresată CCR, că OUG privind Codurile penale este neconstituţională în integralitate, prin lipsa justificărilor reale privind urgenţa actului, dar conţine şi prevederi punctuale contrare Legii fundamentale, precum noua definiţie a abuzului în serviciu şi exceptarea răspunderii penale asupra actelor normative emise de autorităţi, care nu respectă decizii anterioare ale Curţii Constituţionale.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Victor Ciorbea a afirmat că Avocatul Poporului are "în mod indiscutabil calitate procesuala activă de a ridica excepţia de neconstituţionalitate".

CITEȘTE ȘI Ciorbea, după sesizarea la CCR a OUG privind Codurile: Ordonanţa nu se suspendă, va depinde de ceea ce va decide Curtea

Avocatul Poporului a spus că a constatat neîndeplinirea cerinţelor referitoare la existenţa urgenţei şi a cazului excepţional care să permită adoptarea unei astfel de Ordonanţe de Urgenţă a Guvernului. "Am constatat neîndeplinirea cerinţelor referitoare la existenţa urgenţei şi a cazului excepţional care să permită adoptarea unei astfel de OUG. Guvernul menţionează în Nota de fundamentare necesitatea implementării unei directive europene, însă termenul este 1 aprilie 2018, prin urmare destul de lung, deci nu se justifică OU", a precizat Ciorbea.

Avocatul Poporului susţine că a primit de la procurorul general o scrisoare cu propriile critici ale Ministerului Public asupra OUG, însă din lipsă de timp ele nu au putut fi verificate în integralitate. Din acest motiv, adresa procurorului general a fost ataşată sesizării trimise vineri, la CCR.

În schimb, Victor Ciorbea spune că, din analizele instituţiei sale, există critici atât extrinseci (referitoare la forma OUG), cât şi intrinseci (referitoare la prevederile ei). Criticile extrinseci o fac neconstituţională în integralitate.

"(Critica - n.r.) se referă la neîndeplinirea, din punctul nostru de vedere, a cerinţelor referitoare le existenţa urgenţei şi a cazului excepţional care să permită adoptarea unei astfel de OUG. Spre pildă, Guvernul menţionează în nota de fundamentare ca unul dintre motive faptul că este necesară implementarea unei directive a UE, ori, verificând acea directivă, am constatat că termenul de implementare a acesteia este 1 aprilie 2018. Este un termen suficient de mult pentru a putea fi dezbătută această chestiune în cadrul Parlamentului. Nu se justifică adoptarea OUG", a spus Victor Ciorbea.

El spune şi că în Parlament există proiecte de lege cu prevederi asemănătoare sau care pot fi modificate pentru a include şi măsurile din OUG, iar Curtea Constituţională a mai decis că Ordonanţele de Urgenţă nu se justifică în astfel de cazuri.

Ciorbea critică şi prevederi punctuale ale Ordonanţei, precum noua definiţie a abuzului în serviciu, care face referire fie la pragul de 200.000 de lei pentru a constitui infracţiune, fie la provocare de "vătămare gravă, certă şi efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice".

"Se spune ori prejudiciul este mai mare de 200.000, ori se aduce o asemenea vătămare. În schimb, legiuitorul delegat, Guvernul, nu defineşte în cuprinsul OUG ce înseamnă această vătămare gravă. Prin urmare, apare încă un element de imprevizibilitate, de incertitudine, care este contrară cerinţelor constituţionale", afirmă Ciorbea.

O critică serioasă, care face referire la decizii anterioare ale Curţii Constituţionale, se referă la faptul că abuzul în serviciu este incriminat doar în cazul în care se încalcă o lege, o ordonanţă sau o OUG. Judecătorii CCR au avut mai multe decizii în care au sublinat că trebuie avută în vedere accepţiunea largă a noţiunii de lege, astfel încât şi încălcarea de Hotărâri de Guvern, ordine de miniştri, hotărâri ale Consiliilor Judeţene sau Locale să poată fi incriminate.

"A limita abuzul în serviciu numai la încălcări aduse legii, ordonanţelor sau OUG şi a nu ne referi la celelalte acte normative (...) înseamnă a scoate de sub incidenţa legii penale activitatea aproape a întregii administraţii din România", spune Ciorbea.

Avocatul Poporului are critici şi pentru prevederile potrivit cărora doar actele administrative individuale intră sub incidenţa legii penale, în timp ce se exceptează de la abuzul în serviciu adoptarea legilor şi în general a actelor normative.

"Este adevărat că în materie de incompatibilităţi, (...) s-a stabilit să nu intre în categoria incompatibilităţilor toate demersurile care vizează adoptarea unui act normativ. În schimb, referitor la răspunderea penală, la legislaţia penală, jurisprudenţa CCR este iarăşi foarte clară. (...) Nu se poate face nicio discriminare între acele demersuri care vizează actele administrative individuale şi actele normative", spune Ciorbea.

Sesizarea a fost trimisă vineri la Curtea Constituţională.

Preşedintele Klaus Iohannis a mers, miercuri, la Avocatul Poporului, căruia i-a solicitat să atace la Curtea Constituţională OUG privind modificarea codurilor penale. Klaus Iohannis spunea că Avocatul Poporului va trebui ca, în afară de situaţia pur juridică, ”să se uite puţin şi în jur, să vadă că România este revoltată”.

Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, declara, miercuri, că instituţia nu poate ataca la Curtea Constituţională OUG de modificare a codurilor penale decât după ce aceasta intră în vigoare şi că lasă în competenţa celor care pot sesiza CCR în acest caz cu un conflict de natură constituţională.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.