Avocata Alina Roşca explică, în funcţie de o axă a timpului, cum poate fi procedat, din punct de vedere legal, cu evenimentele care au fost proramate cu mult timp înainte de declararea stării de urgenţă.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Pentru că în ultima perioadă au apărut tot mai multe întrebări legat de cum se poate proceda, din punct de vedere legal, cu evenimentele speciale care au fost programate cu multe luni înainte de declararea stării de urgenţă şi pentru care a fost plătit deja un avans, avocata Alina Roşca a oferit răspunsuri în funcţie de o axă a timpului.

Situaţia legală diferă dacă evenimentul trebuia să aibă loc: în perioada în care a fost declarată starea de urgenţă prin care au fost suspendate activităţile de servire şi consum al produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice, organizată de restaurante, hoteluri, cafenele sau alte localuri publice, în spaţiile destinate acestui scop din interiorul sau exteriorul locaţiei şi prin care autorităţile au prevăzut că se pot oficia acte liturgice/ religioase cu caracter privat (botez, cununii, înmormântări), la care pot participa maxim 8 persoane; sau în perioada imediată ridicării sau relaxării stării de urgenţă, despre care nu ştim cum va evolua de-a lungul anului şi, ca urmare, nu ştim la ce număr de persoane va fi limitat evenimentul sau dacă spaţiul pe care l-am rezervat se va redeschide sau va intra în faliment.

În prima ipoteză, evenimentul nu mai poate fi desfăşurat dintr-un motiv mai presus de voinţa părţilor contractului de prestări servicii şi pe care acestea nu îl puteau prevedea la momentul încheierii contractului, respectiv din cauza măsurilor restrictive adoptate de autorităţi.

Prin urmare, având în vedere că evenimentul privat nu mai poate fi desfăşurat din cauza unui eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil şi inevitabil, sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 1351 alin. (2) Cod civil care enumeră condiţiile forţei majore. Aşadar, fiind îndeplinite condiţiile forţei majore, poate fi invocată imposibilitatea fortuită de executare a contractului de prestări servicii, reglementată de dispoziţiile art. 1634 Cod civil. Imposibilitatea fortuită de executare reprezintă unul dintre cazurile prevăzute de lege pentru stingerea obligaţiilor.

Întrucât în această ipoteză contractul de prestări servicii încheiat între beneficiarii evenimentului privat şi prestatorul de servicii încetează din cauze care nu atrag răspunderea niciuneia dintre părţi, avocata apreciază că devin incidente dispoziţiile art. 1546 Cod civil, potrivit cărora arvuna (avansul) se restituie când contractul încetează din cauze ce nu atrag răspunderea vreuneia dintre părţi.

Dacă sunt îndeplinite aceste condiţii, persoanele interesate pot solicita prestatorului de servicii arvuna pe care au achitat-o acestuia din urmă în vederea prestării unor servicii în cadrul unui eveniment care ar fi trebuit să se desfăşoare în timpul stării de urgenţă. Desigur, pot exista situaţii particulare în care prestatorii de servicii au executat parţial prestaţiile la care s-au obligat (de exemplu, croitorul a executat parţial rochia de mireasă), ipoteză în care soluţia legală este aceea ca arvuna (avansul) să fie imputată total ori, după caz, parţial, obligaţiei executate parţial.

Dacă părţile se înţeleg între ele există şi posibilitatea că aceste avansuri să fie reţinute de prestatorul de servicii în vederea organizării evenimentului la o dată ulterioară. În acest caz însă trebuie să avem grijă când şi cum reprogramam pentru a nu ne află în situaţia în care dată la care disponibilitatea locaţia evenimentului nu este aceeaşi cu cea a formaţiei, mai spune avocata.

În cazul celei de-a doua ipoteze, trebuie să fie luate în considerare următoarele posibilităţi: după încetarea stării de urgenţă, autorităţile renunţă la toate restricţiile adoptate în această perioadă, inclusiv la cele referitoare la suspendarea activităţilor prestate de restaurante ori alte localuri publice; şi că după încetarea stării de urgenţă autorităţile menţin anumite restricţii (de exemplu, evenimentele private se pot desfăşura cu un număr de maxim 50 de participanţi).

Pentru prima, Alina Roşca apreciază că părţile contractului de prestări servicii vor fi ţinute să execute obligaţiile aşa cum şi le-au asumat prin contract, nefiind îndreptăţite să invoce vreuna dintre cauzele exoneratoare de răspundere reglementate de legiuitor.

În schimb, pentru cea de-a doua posibilitate, trebuie analizat în fiecare caz în parte dacă sunt îndeplinite condiţiile impuse de starea de urgenţă pentru a fi invocată imposibilitatea fortuită de executare şi, implicit, solicitarea de restituire a arvunei achitate ori dacă poate fi în continuare executat contractul, însă părţile convin să renegocieze prevederile acestuia având în vedere că s-au modificat - din motive independente de voinţa lor - condiţiile de desfăşurare a evenimentului privat avute în vedere la momentul încheierii contractului (de exemplu, la momentul încheierii contractului de prestări servicii părţile au avut în vedere organizarea unui eveniment cu 150 de participanţi, însă prin măsurile adoptate de autorităţi s-a prevăzut că la astfel de evenimente pot participa maxim 30 sau 50 de persoane).

În această situaţie rămâne la latitudinea părţilor să stabilească noile condiţii care vor implica reducerea dimensiunilor evenimentului, cu reducerea financiară respectivă, sau poate, sugerează avocata, organizarea evenimentului în două zile separate pentru a putea include toţi invitaţii doriţi.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.