Asociaţiile de pacienţi solicită punerea în practică a Registrului naţional de pacienţi cu hipoacuzie severă şi profundă, considerând că acesta este ”un pas către normalitate şi atingerea unor standarde internaţionale în implantarea bilaterală a copiilor cu surditate”.
La iniţiativa Asociaţiei Perspective pentru Copiii Hipoacuzici, lideri şi reprezentanţi ai organizaţiilor non-guvernamentale care reprezintă interesele persoanelor hipoacuzice din România s-au reunit la Bran, între 1 şi 3 martie, la a patra conferinţă naţională „Împreună pentru auz”.Invitaţii reuniunii au fost dr. Leo de Raeve (Belgia), preşedinte al CIICA (Cochlear Implant International Community of Action) şi doamna Rodica Biró, director general al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Mureş.
”Întâlnirea a avut ca scop principal analiza rezultatelor implantării cohleare în România, precum şi identificarea soluţiilor la nevoile încă nerezolvate ale persoanelor cu hipoacuzie severă şi profundă, în contextul în care anul acesta se împlinesc 2 decenii de la înfiinţarea, în cadrul programelor naţionale curative, a Programului naţional de tratament al surdităţii prin proteze auditive implantabile”, anunţă organizatorii într-un comunicat.
Participanţii au remarcat, printre reuşite, faptul că începând cu anul 2015 în maternităţile din ţară se efectuează screening auditiv neonatal, că în acest moment în România funcţionează 9 centre de implantare cohleară şi că începând cu anul 2019, procesoarele de sunet uzate pot fi înlocuite, prin programul naţional precizat.
„Investiţia în tehnologia auditivă îmbunătăţeşte viaţa şi contribuie la economisirea unor sume substanţiale, prin recuperarea pacientului şi utilizarea mai redusă a serviciilor medicale şi sociale”, a declarat Leo de Raeve, care a subliniat că auzul binaural şi implantarea bilaterală sunt azi considerate standard în multe state dezvoltate. „În ce priveşte copilul cu surditate genetică, răspunsul optim presupune atât tehnologie, adică implantare, cât şi terapie de recuperare auditiv-verbală; în mod ideal, acestea duc, conjugat, la dezvoltarea cognitivă şi a limbajului, la dezvoltarea optimă socio-emoţională şi a personalităţii copilului.”
Organizaţiile participante au salutat declaraţia ministrului Sănătăţii, domnul Alexandru Rafila, din 29 februarie a.c., prin care a apreciat ca foarte importantă existenţa unor registre naţionale de pacienţi.
”În acest sens, asociaţiile de pacienţi solicită punerea în practică a Registrului naţional de pacienţi cu hipoacuzie severă şi profundă, un pas către normalitate şi atingerea unor standarde internaţionale în implantarea bilaterală a copiilor cu surditate”, se arată în comunicat.
Propunerea a fost susţinută şi de Rodica Biró, director general CJAS Mureş, care afirmă că „existenţa registrelor naţionale de pacienţi este şi un deziderat al Caselor de asigurări de sănătate, întrucât bugetarea corespunzătoare a programelor de sănătate nu se poate face în lipsa estimării corecte a numărului de pacienţi.” Sistemul nu poate fi îmbunătăţit decât printr-o comunicare activă cu organizaţiile profesionale şi cu cele de pacienţi, întrucât informaţiile la nivelul instituţiei trebuie să fie cât mai aproape de nevoile pacienţilor şi de realităţile cu care se confruntă aceştia, consideră ea.
Implantul cohlear este un dispozitiv electronic medical care restabileşte auzul la pacienţii suferind de hipoacuzie severă sau profundă. La nivel mondial, peste 1.000.000 de persoane sunt astăzi purtătoare de implant cohlear. În România, începând de la prima astfel de intervenţie, realizată în anul 2000, peste 1.000 de persoane se bucură de auz datorită implantului cohlear.
Printre organizaţiile participante la conferinţă s-au numărat: Asociaţia Naţională a Persoanelor cu Deficienţe de Auz „Ascultă Viaţa” (www.ascultaviata.ro), Asociaţia Perspective pentru copiii hipoacuzici (www.asociatiaperspective.ro), Asociaţia Audiosofia, Asociaţia Darul Sunetului (www.darulsunetului.ro), Asociaţia Auzi-Înţelegi-Trăieşti, Asociaţia Koala – Reabilitare Auditiv Verbală, Asociaţia Glas Cristalin, Asociaţia Hallóka, Asociaţia Speranţa Sarei, Asociaţia Corabia Prieteniei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
