Angajaţii CNSAS avertizează politicenii şi societatea civilă asupra riscului unui blocaj: De la aproape 300 de angajaţi vor rămâne sub 150 /Specialiştii au plecat la instituţii cu salarii mai mari, adesea ”neverosimil de mari în comparaţie cu cele interne”

Într-o scrisoare deschisă adresată preşedintele Klaus Iohannis, prim-ministrului Marcel Ciolacu, preşedintelui Senatului  Nicolae Ciucă, preşedintelui interimar al Camerei Deputaţilor, Alfred-Robert Simonis şi partideleor politice cu reprezentare parlamentară, dar şi societăţii civile şi „tuturor actorilor publici preocupaţi de cultura şi educaţia democratică”, angajaţii CNSAS atrag atenţia asupra plecărilor masive din instituţie care vor duce la „un previzibil blocaj instituţional”.

„Am fost, cândva, aproape 300 de entuziaşti, care am pornit pe un drum necunoscut, spre aducerea la lumină a adevărului. Am muncit, zi de zi, pentru ca spaţiul public românesc să fie curăţat de umbrele încăpăţânate ale trecutului. (...) Am inventat o profesie, care între timp a devenit o vocaţie, punând la punct metode şi tehnici de cercetare arhivistică ce nu pot fi învăţate şi aplicate niciunde altundeva. Nu există facultăţi, cursuri sau specializări în studierea Arhivelor Securităţii. Există doar specialişti, auto-formaţi în peste 23 de ani de activitate. Specialişti a căror importanţă a fost cândva recunoscută prin ierarhizarea personalului de specialitate al CNSAS alături de cel al principalelor instituţii ale statului: Administraţia Prezidenţială, Parlamentul, Guvernul, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Legislativ, Consiliul Concurenţei, Curtea de Conturi sau Consiliul Naţional al Audiovizualului”; se arată în scrisoarea deschisă semnată de salariaţii CNSAS.

Aceştia arată că în prezent instituţia mai are „mai puţin de 200” de salariaţi, ei făcând referire la o drenare a personalului CNSAS către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea de Conturi a României, Ministerul de Externe, Ministerul Educaţiei, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Finanţelor şi instituţii subordonate (ANAF, Autoritatea Vamală Română), instituţii care au oferit specialiştilor din CNSAS „remuneraţii tot mai mari, adesea neverosimil de mari în comparaţie cu cele interne, în ciuda clamatei salarizări unitare şi nediscriminatorii”. Concomitent, nici tinerii nu au mai fost aytraşi de studierea arhivelor fostei Securităţi, 

„Lipsa unor măsuri urgente de stopare a plecărilor voluntare din direcţiile de specialitate va priva iremediabil interesul public de expertiza unor profesionişti ce nu pot fi înlocuiţi cu uşurinţă. Aceia dintre noi care vor rămâne, vor mai fi, probabil, în scurt timp, mai puţin de 150. Ceea ce, împreună cu recenta anulare a posturilor vacante şi imposibilitatea organizării vreunui concurs de recrutare de personal prefigurează un previzibil blocaj instituţional. Cu atât mai mult cu cât ne aflăm în faţa a numeroase provocări: gestionarea şi prelucrarea unei arhive de peste 28 de km liniari, preluarea de noi fonduri arhivistice şi adoptarea de noi metode de investigare şi cercetare a acestora, verificarea actorilor participanţi la 4 procese electorale în cursul unui singur an (2024), soluţionarea unui număr covârşitor de cereri de furnizare de documente pe linia acordării unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice, precum şi celor deportate în străinătate ori aflate în prizonierat, o revigorare a activităţii de acces la propriul dosar, ca urmare a transferului natural al dreptului de acces de la titularii de dosar, decedaţi pe măsura trecerii timpului, către moştenitorii lor, precum şi facilitarea accesului (inclusiv prin consultanţă de specialitate) cercetătorilor externi la documentele de arhivă. Şi, deloc în cele din urmă, necesara proiectare a viitorului instituţional, plecând de la un prezent plin de provocări pentru infrastructura democratică a statului român. Pentru noi, rolul CNSAS, ca furnizor de cunoaştere, în consolidarea memoriei democratice, va reprezenta cea mai importantă pagină instituţională, pe care ne dorim să o putem construi la standarde ridicate”, se arată în scrisoarea deschisă adresată demnitarilor şi societăţii civile.

Aceştia amintesc că cea mai mare parte a arhivei Holocaustului din România se găseşte la CNSAS. Dar şi că instituţia a început deja, de ani buni, pregătirea programelor de studii pentru discipline precum Istoria comunismului sau Istoria Holocaustului, derulând cu succes proiecte în licee şi universităţi.

„Instituţia noastră a încetat de mult să mai fie un simplu depozitar de arhivă, alegând să fie un furnizor de cunoaştere şi expertiză. Nu doar prin publicaţiile, conferinţele şi expoziţiile organizate, ci şi prin implicarea în spaţiul public, în mediile academice şi în dezbaterile ultimilor ani. Tot acest efort trebuie înţeles în contextul mai larg al confruntărilor la care este supusă fundaţia democratică a societăţii româneşti. Ascensiunea autoritarismelor, seducţia populismului, falsificarea ideologică a trecutului istoric, manipularea memoriilor totalitare în scopuri nedemocratice fac ca întreaga noastră activitate formativă să devină parte a unui efort naţional de consolidare a rezilienţei societale. CNSAS nu este doar o instituţie. Este un angajament al României democratice, un ideal. Lumile libere supravieţuiesc prin idealurile lor. În acest orizont, vrem ca cei 23 de ani de construcţie instituţională să nu se piardă. Vrem să nu ne mai plece oamenii. Vrem predictibilitate şi echitate salarială. Nu putem asista pasivi la destructurarea instituţiei, prin demotivare, absenţa dotărilor necesare îndeplinirii mandatului public încredinţat şi lipsa de interes a decidenţilor. Facem, astfel, un apel public pentru ca Istoria şi Cunoaşterea să nu fie parcate în irelevanţă şi uitare. (...) Nu putem continua toate acestea fără sprijin. Am ajuns în punctul în care idealurile celor care au gândit înfiinţarea CNSAS şi ale noastre riscă să moară. Facem, aşadar, un apel, societăţii şi decidenţilor, pentru o justă ierarhizare, dimensionare şi finanţare a CNSAS. Este un apel pentru viitorul nostru democratic”, este mesajul transmis de salariaţii CNSAS în scrisoarea deschisă.

Urmărește-ne și pe Google News