Agent Green a reacţionat, joi seară, după protestul silvicultorilor la Guvern, şi atrage atenţia că ”reforma Romsilva care include eliminarea conflictelor de interese nu este o discuţie, ci o necesitate”. ”Pădurea României este în declin, iar silvicultura în regres”, susţin reprezentanţii organizaţiei.
”Romsilva s-a revoltat astăzi în faţa Guvernului pentru că este pe cale să piardă monopolul asupra administrării, controlului şi exploatării pădurii României. Agent Green atrage atenţia că reforma Romsilva care include eliminarea conflictelor de interese nu este o discuţie, ci o necesitate. Pădurea României este în declin, iar silvicultura în regres. Administraţia actuală este neperformantă şi profund alterată de imixtiunea politicului”, a transmis, joi seară, Agent Green, într-un comunicat de presă.
Organizaţia susţine că ”tăierile ilegale sunt scăpate de sub control, în vreme ce autorităţile depistează doar 1% dintre acestea”.
”Fenomenul tăierilor ilegale nu a fost nici măcar încetinit, în ciuda eforturilor unor instituţii ale statului şi a presiunii publice. Legislaţia actuală nu sancţionează elaboratorii amenajamentelor silvice atunci când aceştia încadreaza eronat pădurile în categorii funcţionale necorespunzatoare cu rezultat în degradarea sau compromiterea acestora. Amenajiştii cu care lucrează Romsilva sunt tot proiectanţi, exact ca în alte domenii unde există sancţiuni financiare, penale sau de retragere / suspendare a dreptului de a mai elabora amenajamente silvice, similar cu suspendarea certificării / atestatului pentru firmele de exploatare”, a mai transmis organizaţia.
Potrivit Agent Green, suprafaţa pădurilor parcurse cu lucrări de îngrijire a scăzut în detrimentul pădurilor cu tăieri agresive şi regenerate incomplet sau cu specii inadecvate tipurilor naturale de pădure.
”Codul silvic actual cauzează degradarea multor păduri afectate de schimbările climatice în vreme ce reconstrucţia ecologică a pădurilor destructurate stagnează. Normele tehnice sunt concepute pentru o industrie de profil aflată in proprietatea statului, ori statul deţine astăzi mai puţin de jumătate din pădurile ţării”, a mai transmis organizaţia.
Potrivit acesteia, pădurile ocupă doar 29% din suprafaţa ţării, existând o discordanţă majoră faţă de procentul optim de împădurire.
”Acţiunile de împădurire a ţării în afara fondului forestier sunt astăzi la cel mai redus nivel din istoria postbelică. Considerând media de 157,5 hectare de păduri noi înfiinţate în ultimii 2 ani rezultă că procentul optim de împădurire de 40% va fi atins peste 16577 de ani. În prezent nu există suficient material în pepiniere pentru a furniza puieţii necesari pentru a atinge procentul optim de împădurire”, mai transmite ONG-ul.
Organizaţia afirmă că, urmare a tăierilor excesive din ultimele decenii, ”majoritatea pădurilor au vârste sub 80 de ani (adică sub vârstele exploatabilităţii)”.
De asemenea, potrivit sursei citate, în zonele de câmpie şi de deal există un deficit major de suprafeţe împădurite.
”În consecinţă, s-a redus semnificativ calitatea vieţii cetăţenilor, potenţialul pădurilor pentru combaterea hazardelor climatice, hidrologice şi geomorfologice şi a fost afectată biodiversitatea. Anual, 20755 de cetăţeni cu domiciliul în România mor din cauza poluării, dintre care 15126 din cauza poluării aerului. S-a redus în ritm accelerat suprafaţa pădurilor parcurse cu lucrări de îngrijire, dar a crescut suprafaţa pădurilor cu tăieri agresive (rase şi progresive) şi regenerate incomplet sau cu specii inadecvate tipurilor naturale de pădure”, a mai transmis Agent Green.
De asemenea, susţin activiştii de mediu, ”managementul deficitar al pădurilor României este reflectat şi de ponderea foarte ridicată a tăierilor de igienă şi accidentale, utilizate pentru înlăturarea efectelor generate de diverşi factori vătămători”.
”Acest lucru demonstrează că tăierile de îngrijire şi conducere a arboretelor şi tăierile de regenerare, care sunt tăieri cu caracter sistematic şi cu un caracter preventiv şi de fortificare a arboretelor, nu sunt realizate corect sau nu sunt realizate deloc, fiind nevoie să fie înlocuite cu tăieri cu caracter special, conjucturale, utilizate de asemenea şi pentru a tăia lemn de calitate atunci când a fost epuizată cota de lemn aprobată pentru anul respectiv, sub masca că este vorba de lemn puternic afectat de vătămare”, se mai arată în comunicat.
Agent Green afirmă, citând date ale INS, că, prin tăierile de igienă şi cele accidentale, se exploatează anual aproximativ 2 milioane metri cubi.
”Volumul lucrărilor de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale a ajuns la cel mai redus nivel din ultimii 80 de ani. Şi aici nu ne referim la corectarea de torenţi prin modificari structurale şi de funcţii a mediului naural şi fragmentare de habitate acvatice prin turnare de betoane ci la creerea unor zone de vărsare, liniştire şi stabilizare a debitelor, inclusiv zone împădurite care periodic pot deveni mlaştini. Mai mult, majoritatea izvoarelor din Câmpia Română au dispărut în urma defrişărilor pădurilor produse de-a lungul timpului, iar cele care au rămas au un debit redus şi un regim instabil”, se mai arată ăn comunicat.
Agent Green consideră necesară o reformă sistemică obligatorie pentru protejarea siguranţei naţionale, precum şi ameliorarea de urgenţă a patrimoniului forestier al României şi restaurarea serviciilor ecosistemice.
”Este esenţială reprofesionalizarea şi depolitizarea administraţiei silvice, precum şi transformarea acesteia într-o administraţe de stat. Pădurea trebuie îngrijită exclusiv pe principii apropiate de natură, capabile să asigure siguranţa naţională, durabilitatea economică, socială şi conservarea biodiversităţii, precum creşterea aportului pădurilor României la atenuarea impactului schimbărilor climatice şi al diferitelor dezastre naturale. Cel putin 15% din suprafaţa împădurită trebuie să fie scoasă gradual din circuitul silvic până în anul 2030, devenind păduri strict protejate cu rol de conservare a biodiverstităţii şi rezervor de carbon pentru combaterea schimbărlor climatice, iar restul pădurilor vor tinde să atingă etapizat şi să păstreze permanent minim 70% din volumul potenţial specific compoziţiei pădurii respective”, susţin activiştii de mediu.
Potrivit acestora, un rol crucial îl prezintă fructificarea potenţialul de creştere economică sustenabilă prin ecoturism, plecând de la premisele că România este încă posesoarea unui patrimoniu natural inegalabil în Europa.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
