Călin Stegerean, managerul Muzeului Naţional de Artă al României, fost director al Muzeului de artă din Cluj, a explicat pentru News.ro situaţia grupului statuar „Şcoala Ardeleană” de la Cluj, căreia i-a fost eliminat soclul, ceea ce a stârnit critici în rândul opiniei publice şi al oamenilor de cultură. Administraţia oraşului este acuzată de „tratarea fără respect a unui simbol”. „Prin eliminarea soclului, grupul statuar îşi pierde fizic o parte din monumentalitate, iese din configuraţia iniţială care avea un sens compoziţional, aspect legat de felul în care o operă de artă se citeşte plastic”, subliniază istoricul de artă.
Lucrarea dată jos de pe soclu este o comandă a Guvernului şi a orasului Cluj din anul 1968 pentru a comemora 50 de ani de la Marea Unire. Aceasta, în scriptele autorului s-a numit „Şcoala Latină” şi are o însemnătate de ordin monumental al latinităţii din Ardeal.
Istoricul de artă a vorbit despre importanţa valorii operei lui Ladea în contextul actual în care ne găsim, îndepărtaţi de valori, cu războiul rus la graniţă, într-un moment în care pare că ne uităm identitatea naţională şi istoria.
Romulus Ladea este un artist român din Banat, educat la Academia Julian din Paris sub Rodin şi Bourdelle, coleg cu Brâncuşi, care s-a intors în România după Marea Unire pentru a participa în calitate de cadru didactic la punerea bazelor şcolii de arte frumoase cu profesori vorbitori de limba română. Familia Ladea în sine a fost o familie de disidentă, socrul lui Ladea a fost preotul greco-catolic Ilie Piso care a fost condamnat de comunişti şi trimis la Canal, iar fiul lui Ladea, Ioan Ladea, este cel mai tânăr deţinut politic din România, arestat în 1948 la doar 12 ani, semnatar al scrisorii Paul Goma în 1977.
Ca urmare a criticilor aduse, primarul Emil Boc a precizat: „Am solicitat proiectantului străzii Mihail Kogălniceanu şi Comisiei de Monumente ca soluţia proiectată (cu soclu) a grupului statuar „Şcoala Ardeleană” să fie realizată aşa cum a fost înainte de modernizarea străzii Kogălniceanu. De asemenea, am solicitat reamplasarea bustului savantului Emil Racoviţă în zona liceului „Emil Racoviţă” până la realizarea unei noi statui a lui Emil Racoviţă. După realizarea noii statui, bustul actual al lui Emil Racoviţă va fi mutat în interiorul liceului. Cer proiectantului din cadrul acestui concurs de soluţii (ca de altfel tuturor proiectanţilor câştigători ai concursurilor de soluţii cu privire la spaţii publice) precum şi Comisiei de Monumente să respecte simbolistica, tradiţia şi valoarea istorică a monumentelor de for public din Cluj-Napoca, indiferent de semnificaţia lor culturală, etnică, religioasă sau politică. Solicit tuturor celor implicaţi în acte de proiectare şi avizare a lucrărilor de for public să respecte dimensiunea multiculturală a oraşului nostru şi să contribuie, prin deciziile lor, la promovarea valorilor care susţin unitatea şi nu dezbinarea în comunitatea noastră”.
News.ro: În contextul controversei referitoare la statuia „Şcoala Ardeleană” de Romulus Ladea, din faţa Universităţii Babes-Bolyai, ce se întâmplă de fapt la Cluj?
Călin Stegeran: La Cluj-Napoca asistăm la reacţia unei părţi a societăţii împotriva afectării brutale a configuraţiei unui grup statuar identificat simbolic cu mişcarea de emancipare naţională a românilor din Transilvania.
Presa din Cluj scrie că grupul statuar a fost „distrus”. Înţeleg că schimbarea se referă la eliminarea soclului. Iar statuia reaşezată pe beton. Ce înseamnă aceasta?
C.S.: Prin eliminarea soclului, grupul statuar îşi pierde fizic o parte din monumentalitate, iese din configuraţia iniţială care avea un sens compoziţional, aspect legat de felul în care o operă de artă se citeşte plastic. Din punct de vedere simbolic, această „coborâre” echivalează cu o decădere, cu punerea într-o poziţie inferioară, cu tratarea fără respect a unui simbol care în acest caz înglobează sensuri multiple: eroismul celor reprezentaţi, corifeii Şcolii Ardelene, a militantismului pentru recunoaşterea naţiunii române în societatea multinaţională a Imperiului Austriac, a eforturilor pentru promovarea originii latine şi a emancipării culturale nu numai a românilor transilvăneni, ci a românilor din toate provinciile istorice.
Care este importanţa operei lui Romulus Ladea în acest context şi cum este percepută opera sa de publicul din Cluj?
C.S.: Opera lui Romulus Ladea este una de mare importanţă artistică şi simbolică în general, iar la Cluj-Napoca are un ecou special. Aici se află câteva monumente de for public extrem de valoroase pentru ceea ce înseamnă memoria istoriei şi culturii româneşti din Transilvania: bustul lui Horea, în Piaţa Gării, Şcoala Ardeleană, în faţa Universităţii, statuia lui Lucian Blaga din faţa Teatrului Naţional, care îi poartă numele, bustul lui Ion Agârbiceanu. Clujul poartă încă ecoul marii personalităţi care a fost sculptorul Romulus Ladea, nu numai prin statuile sale care populează grandios oraşul sau cele aflate în Galeria Naţională a Muzeului de Artă, dar şi prin faima sa legendară de cadru didactic la institutul de artă clujean, numele său fiind preluat de liceul de artă din localitate. Sculptura sa are o sobrietate intrinsecă, o eleganţă pe care o proiectează asupra temelor abordate, de regulă legate de spiritualitatea noastră.
Şi acum, despre expoziţia Ladea organizată de MNAR în această toamnă. De ce organizaţi o expoziţie dedicată sculptorului, ce va cuprinde acesta şi ce lucrări va vedea publicul?
C.S.: MNAR pregăteşte o expoziţie Romulus Ladea cu lucrări din propriul patrimoniu, din colecţiile unor muzee din ţară şi din cea a familiei. Această expoziţie îşi propune să pună în evidenţă tocmai particularităţile operei sale, amintite mai sus, la care se adaugă acel specific care o diferenţiază de tipul de sculptură practicat la Bucureşti, în sensul unor accente expresioniste, al unui dramatism care rezultă din volume tăios conturate şi al unei spiritualităţi de sorginte transilvăneană. O secţiune a expoziţiei este dedicată monumentelor de for public, prezentate prin intermediul unor filmări de înaltă definiţie. Problema de acum a grupului statuar „Şcoala Ardeleană” de la Cluj-Napoca introduce o dificultate în demersul nostru, dar sperăm că oficialităţile locale vor dispune readucerea statuii la configuraţia iniţială.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
