O fostă secretară, acum în vârstă de 97 de ani, care a fost dactilografa comandantului unui lagăr de concentrare nazist a fost condamnată marţi pentru rolul său în uciderea a 10.505 persoane în timpul Holocaustului, în ceea ce ar putea fi ultimul proces de acest fel, relatează BBC.
Irmgard Furchner, una dintre puţinele femei judecate pentru crime naziste în ultimele decenii, a primit o pedeapsă de doi ani de închisoare cu suspendare. Verdictul a fost dat de tribunalul oraşului Itzehoe, din nordul Germaniei, care a audiat supravieţuitori ai lagărului, dintre care unii au murit în timpul procesului.
Când a început procesul, în septembrie 2021, Irmgard Furchner a fugit de la azilul său de bătrâni şi a fost găsită în cele din urmă de poliţie pe o stradă din Hamburg.
Fruchner era adolescentă când a fost angajată ca dactilografă la Stutthof, unde a lucrat din 1943 până în 1945. Avea 18 sau 19 ani la acea vreme, aşa că a fost judecată de un tribunal special pentru minori.
În lagărul Stutthof, situat în apropierea oraşului polonez de astăzi Gdansk, s-au folosit diverse metode de a ucide deţinuţii, dar în orice caz, mii de oameni au murit în camerele de gazare de acolo începând cu iunie 1944.
Se estimează că aproximativ 65.000 de persoane au murit în condiţiile îngrozitoare de la Stutthof, inclusiv prizonieri evrei, polonezi neevrei şi soldaţi sovietici capturaţi.
Deşi era o funcţionară civilă, judecătorul a fost de acord că Irmgard Furchner era pe deplin conştientă de ceea ce se întâmpla în lagăr.
Comandantul lagărului Stutthof, Paul-Werner Hoppe, a fost închis în 1955 pentru complicitate la crimă şi a fost eliberat cinci ani mai târziu.
PRECEDENTUL DEMJANJUK
O serie de procese au avut loc în Germania începând din 2011, după ce condamnarea lui John Demjanjuk, fost gardian în lagăre de exterminare naziste, a creat un precedent conform căruia calitatea de gardian era o dovadă suficientă pentru a dovedi complicitatea la Holocaust. Această precedent a însemnat că şi Furchner, deşi era angajată civilă, putea fi judecată, pentru că lucra direct pentru comandantul lagărului, ocupându-se de corespondenţa legată de deţinuţii de la Stutthof.
A fost nevoie de 40 de zile pentru ca ea să rupă tăcerea în timpul procesului, declarând în faţa instanţei că îi pare rău pentru tot ceea ce s-a întâmplat şi că regretă că a fost la Stutthof în acel moment. „Asta este tot ce pot spune", a afirmat ea. Avocaţii ei au susţinut că ar trebui să fie achitată pentru că nu este clar ce ştia, întrucât era una dintre multele dactilografe care lucrau în biroul lui Hoppe.
Istoricul Stefan Hördler a jucat un rol-cheie în proces, însoţind doi judecători într-o vizită la locul lagărului. În urma vizitei a devenit clar că Furchner a putut vedea unele dintre cele mai rele condiţii din lagăr din biroul comandantului. Istoricul a povestit la proces că 27 de transporturi cu 48.000 de persoane au ajuns la Stutthof între lunile iunie şi octombrie 1944, după ce naziştii au decis să extindă lagărul şi să accelereze crimele în masă cu ajutorul gazului Zyklon B. Hördler a descris biroul lui Hoppe ca fiind un „centru nervos” pentru tot ceea ce se întâmpla la Stutthof.
Josef Salomonovic, supravieţuitor al lagărului, care s-a deplasat la tribunal pentru a depune mărturie la proces, avea doar şase ani când tatăl său a fost împuşcat mortal la Stutthof, în septembrie 1944. „Ea este indirect vinovată, chiar dacă a stat doar în birou şi a pus ştampila pe certificatul de deces al tatălui meu”, declarat el reporterilor, la tribunal, în decembrie anul trecut.
Un alt supravieţuitor, Manfred Goldberg, a declarat că singura sa dezamăgire a fost că sentinţa de doi ani cu suspendare „pare a fi o greşeală”. „Nimeni în deplinătatea facultăţilor mintale nu ar trimite un bătrân de 97 de ani la închisoare, dar sentinţa ar trebui să reflecte gravitatea crimelor”, a spus el. „Dacă un hoţ din magazine este condamnat la doi ani, cum se poate ca o persoană condamnată pentru complicitate la 10.000 de crime să primească aceeaşi sentinţă?” - a arătat el.
Procesul lui Furchner ar putea fi ultimul care are loc în Germania pentru crimele din epoca nazistă, deşi există câteva cazuri care sunt încă în curs de investigare.
Alte două cazuri au ajuns în instanţă în ultimii ani pentru crime naziste comise la Stutthof. Anul trecut, un fost gardian al lagărului a fost declarat inapt pentru a fi judecat, chiar dacă instanţa a declarat că există un „grad ridicat de probabilitate” ca acesta să fie vinovat de complicitate. În 2020, un alt gardian SS al lagărului, Bruno Dey, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru complicitate la uciderea a peste 5.000 de prizonieri.
ALTE CAZURI DE CRIME NAZISTE JUDECATE DIN 2011
- John Demjanjuk - încarcerat în 2011 pentru o sentinţă de cinci ani de închisoare pentru rolul său în uciderea a peste 28.000 de evrei în lagărul de exterminare Sobibor, dar eliberat în aşteptarea apelului, a murit în anul următor la vârsta de 91 de ani.
- Oskar Gröning - „Contabilul de la Auschwitz”, condamnat în 2015 drept complice la uciderea a 300.000 de evrei. Nu a ajuns niciodată la închisoare, murind în 2018 la vârsta de 96 de ani în timpul judecării apelului.
- Reinhold Hanning - fost gardian SS la Auschwitz, condamnat pentru complicitate la comiterea de crime în masă în iunie 2016, a murit un an mai târziu, la vârsta de 95 de ani, apelurile fiind încă în curs de soluţionare.
- Friedrich Karl Berger - fost gardian la lagărul de concentrare Neuengamme, a fost deportat în Germania din SUA în februarie 2021, la vârsta de 95 de ani. Procurorii germani au renunţat la acuzaţiile împotriva sa, iar soarta sa actuală este necunoscută.
- Josef S - încarcerat pentru cinci ani în iunie 2022 pentru că a ajutat la uciderea a peste 3.500 de prizonieri în lagărul de concentrare Sachsenhausen. În vârstă de 101 ani, este cea mai în vârstă persoană condamnată pentru crime de război din epoca nazistă în Germania, dar din cauza vârstei şi a sănătăţii precare este puţin probabil să ajungă în spatele gratiilor.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
