Investiţii pentru trei spitale regionale, cel puţin şapte spitale judeţene noi sau reabilitate, acces la screening gratuit pentru peste 800.000 de români, 52.000 de persoane formate şi un centru de excelenţă în protonoterapie construit şi dotat sunt unele dintre obiectivele Programului Sănătate 2021-2027, arată Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE). Este pentru prima dată când România are un program dedicat exclusiv sănătăţii.
Programul Sănătate 2021 – 2027 (PS), aprobat la sfârşitul lunii noiembrie de Comisia Europeană, dispune de o alocare totală de valoare de 5,8 miliarde de euro ce cuprinde finanţare FSE+ şi FEDR, precum şi o componentă de împrumut de 2 miliarde de euro, realizat prin intermediul Băncii Europene de Investiţii.
”Este pentru prima dată când România beneficiază de un Program de Sănătate care să susţină investiţii masive în infrastructura spitalicească, în servicii medicale de calitate şi în pregătirea personalului medical. Am încercat să avem o abordare integrată a surselor de finanţare şi iată că am ajuns să avem în premieră un program dedicat exclusiv sănătăţii. Cu acest buget vom reconstrui sistemul medical din România, astfel încât românii să beneficieze de condiţii, servicii şi personal de nivelul ţărilor europene cu sisteme publice de sănătate performante. Discutăm de cele trei spitale regionale din Cluj-Napoca, Craiova şi Iaşi, care au un buget de 1,2 miliarde de euro şi, de asemenea, un număr de şapte alte spitale judeţene sau spitale judeţene de urgenţă care vor beneficia de dotarea cu echipamente medicale sau, după caz, vor beneficia de lucrări în ceea ce înseamnă reabilitare, consolidare sau construcţia de noi clădiri. O altă premieră pe care o aduce Programul Sănătate este sprijinirea activităţilor de cercetare în domeniul oncologic şi, de asemenea, marele echipament medical - Ciclotronul - care utilizează protonii pentru tratamentul oncologic al bolnavilor”, a explicat ministrul Marcel Boloş.
În cadrul Programului Sănătate au fost stabilite 7 priorităţi care vizează creşterea capacităţii sistemului de sănătate de a fi mai inclusiv, oferind acces la servicii de calitate şi siguranţă tuturor cetăţenilor.
Peste 800 milioane euro pentru creşterea calităţii serviciilor de asistenţă medicală primară, comunitară, a serviciilor oferite în regim ambulatoriu şi îmbunătăţirea şi consolidarea serviciilor preventive
Investiţiile prevăzute în cadrul acestei priorităţi vizează deficitul de servicii medicale primare şi lipsa de integrare cu serviciile specializate ambulatorii şi spitaliceşti. În mai puţin de jumătate din localităţi există suficienţi medici de familie, 328 de comune nu au medici de familie, iar serviciile de prevenţie oferite în afara programului normal de lucru sunt reduse, chiar inexistente, generând un exces de consultaţii în serviciile de urgenţă şi suprautilizarea serviciilor spitaliceşti.
Rezultatele aşteptate:
- 300 cabinete medici de familie reabilitate şi dotate;
- 804.317 persoane care beneficiază de screening;
- 105 cabinete de asistenţă medicală şcolară/ sănătate orală reabilitate şi dotate şi 25 de unităţi mobile achiziţionate;
- 41 unităţi mobile achiziţionate pentru programul naţional de vaccinare;
- 89 ambulatorii în care se vor implementa programe de screening reabilitate şi dotate;
- 24 centre de sănătate mintală reabilitate şi dotate;
- 33 dispensare tuberculoza reabilitate şi dotate;
- 12.060 persoane formate;
- 68.500 copii care beneficiază de servicii medicale.
Servicii de reabilitare, paliaţie şi spitalizări pentru boli cronice
Acestei priorităţi îi este alocat un buget de 267,6 milioane euro, cu scopul de a creşte accesul la îngrijirea de calitate pentru condiţia cronică şi degrevarea spitalelor/secţiilor pentru bolnavii acuţi.
Rezultatele aşteptate:
- 12 unităţi sanitare care furnizează servicii de reabilitare/ recuperare reabilitate şi dotate;
- 24 unităţi sanitare care furnizează servicii de paliaţie construite/reabilitate şi dotate;
- 20 spitale publice mici, municipale şi orăşeneşti construite/reabilitate şi dotate;
- 5.146 persoane formate.
372 de milioane de euro pentru creşterea eficacităţii şi rezilienţei sistemului medical în domenii critice
Potrivit MIPE, această prioritate răspunde necesităţii de a investi în centre de boli genetice şi rare, ceea ce le va permite să păstreze şi/sau să adere la reţelele europene de referinţă şi să acceseze specialişti şi protocoale de diagnosticare şi tratament. În ceea ce priveşte bolile genetice şi rare, punerea în comun a opţiunilor de expertiză la nivelul UE este una dintre principalele posibilităţi de a oferi diagnostic în timp util şi un tratament adecvat.
Rezultatele aşteptate:
- 2 laboratoare naţionale de referinţă construite/reabilitate şi dotate;
- 5 laboratoare (regionale) de sănătate publică reabilitate şi dotate;
- 22 laboratoare de microbiologie din cadrul spitalelor reabilitate şi dotate;
- 18 unităţi sanitare publice care tratează pacienţi critici (ex. cu patologie vasculară cerebrală acută, politraumă, etc) reabilitate şi dotate;
- 10 unităţi sanitare publice care tratează pacienţi cardiaci critici reabilitate şi dotate;
- 2 unităţi sanitare publice care tratează pacienţi critici (ex. mari arşi etc) reabilitate şi dotate;
- 16 unităţi sanitare publice unde se realizează îngrijirea pacienţilor cu boli rare reabilitate şi dotate;
- 20.785 persoane formate.
Investiţii în infrastructura spitalicească: 3 spitale regionale şi cel puţin 7 spitale judeţene
Bugetul alocat acestei priorităţi este de 1,25 miliarde de euro pentru construcţia celor 3 spitale regionale de la Iaşi, Cluj, Craiova (faza a II- a), dar şi pentru construcţia şi dotarea 7 spitale judeţene/ judeţene de urgenţă: spitale monospecialitate/centre de transplant acreditate localizate în centre universitare.
Abordări inovative în cercetarea din domeniul medical
Acest tip de investiţii cu un buget alocat de 386 milioane de euro contribuie la dezvoltarea domeniului cercetării prin finanţarea atât a unor operaţiuni predefinite (vaccinuri, combaterea cancerului şi genomică), cât şi a soluţiilor de cercetare cu aplicabilitate în domeniul medical care vor fi selectate prin aplicarea unui mecanism competitiv de selecţie a proiectelor.
Rezultatele aşteptate:
- 3 operaţiuni strategice de cercetare implementate în domeniile: vaccinuri, combaterea cancerului şi genomică în cadrul cărora se vor crea 118 locuri de muncă, 11 cereri de brevete si 183 de articole ştiinţifice publicate;
- 128 IMM-uri sprijinite care vor introduce inovaţii în materie de produse sau procese;
- 22 locuri de muncă nou create;
- 22 articole ştiinţifice.
228 de milioane de euro pentru digitalizarea sistemului medical
Această prioritate include investiţii care vizează digitalizarea sistemului de sănătate medical în cadrul a două măsuri: Observatorul naţional pentru date în sănătate (ONDS) şi Dezvoltarea integrată a unor soluţii de e-sănătate.
Măsuri care susţin domeniile oncologie şi transplant
Cu un buget de 570 de milioane de euro, această prioritate este dedicată investiţiilor în domeniile oncologie şi transplant.
Rezultate aşteptate în domeniul oncologiei:
- 1 centru de excelenţă în protonoterapie construit şi dotat;
- 2 institute oncologice/ 2 unităţi sanitare publice de interes naţional care diagnostichează şi tratează cancer dotate;
- 4 unităţi sanitare publice de interes regional/ judeţean care diagnostichează şi tratează cancer dotate;
- 5 laboratoare de genetică şi de anatomie patologică pentru diagnosticul cancerului dotate;
- Institutul de Oncologie Bucureşti – (construcţie şi dotare);
- 4.724 persoane formate în domeniul oncologiei.
Rezultate aşteptate în domeniul transplantului:
- 1 unitate care coordonează activitatea de transplant (ANT) construită/reabilitată şi dotată;
- 2 bănci de multiţesut construite/reabilitate şi dotate;
- 8 unităţi sanitare acreditate pentru prelevare organe dotate cu sisteme ECMO;
- 6 centre de transplant dotate cu laboratoare acreditate HLA (laborator de biologie moleculară pentru imunologia transplantului);
- 2.890 peroane formate în domeniul transplant;
- 303 campanii de informare/educare/conştientizare;
- Un centru de formare în domeniul transplantului dezvoltat;
- Institutul Clinic Fundeni – clădire nouă (construcţie şi dotare).
Investiţii în domeniul sănătăţii prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă
Separat de Politica de Coeziune, prin Componenta 12 dedicată sănătăţii, prin Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă vor fi alocate 2,45 miliarde de euro pentru:
- Dezvoltarea capacităţii pentru gestionarea fondurilor publice în sănătate (70 mil. euro)
- Dezvoltarea capacităţii pentru realizarea investiţiilor în sănătate (30 mil. euro)
- Creşterea capacităţii pentru managementul serviciilor şi resurselor umane din sănătate (80 mil. euro)
- Investiţii în infrastructura prespitalicească (314 mil. euro);
- Infrastructură în infrastructura spitalicească (1,9 mld euro).
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
