Mădălina Turza, consilier de stat – coordonator Comitet interinstituţional Anti-trafic – Cancelaria Prim-ministrului, a declarat miercuri, după ce Departamentul de Stat al SUA a ridicat ratingul de ţară al României în domeniul combaterii traficului de persoane la nivelul 2, în cadrul Raportului anual, că România câştigă astăzi prin rezultatele acestui Raport credibilitate şi recunoaştere pentru reformele pe care le-a făcut în ultimii doi ani în domeniul traficului de persoane, adăugând că prea mulţi ani România a fost victima lui „nu se poate”.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”România câştigă credibilitate şi recunoaştere în lupta împotriva traficului de persoane. Departamentul de Stat al SUA a ridicat ratingul de ţară al României în domeniul combaterii traficului de persoane la nivelul 2, în cadrul Raportului anual publicat la data de 19 iulie 2022. În urma unui proces de coordonare, planificare şi implementare complex şi susţinut de la nivelul Guvernului în ultimii doi ani, România a reuşit să depăşească o serie de limitări instituţionale şi să avanseze un set de reforme strategice în lupta împotriva traficanţilor şi în sprijinul victimelor”, a transmis Executivul, într-un comunicat. 

„Faptul că, astăzi, România a reuşit să avanseze în clasamentul de siguranţă şi credibilitate al Departamentului de Stat al SUA este rezultatul unui efort substanţial şi susţinut în ultimii doi ani, de coordonare şi muncă în echipă alături de specialiştii din şapte ministere, agenţii, DIICOT, instanţe, servicii medicale şi sociale, societatea civilă şi partenerii internaţionali. Mulţumesc întregii echipe guvernamentale şi organizaţiilor neguvernamentale alături de care am atins obiectivul pe care ni l-am asumat în 2021: avansarea României în Tier 2”, a declarat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă.

Potrivit Guvernului, principalele elemente strategice care au condus la avansarea României în clasamentul Departamentului de Stat al SUA sunt:

1.     Preluarea coordonării şi monitorizării luptei anti-trafic la nivelul Departamentului pentru responsabilitate Socială şi Grupuri Vulnerabile din cadrul Cancelariei Prim-ministrului,

2.     Modificarea Codului Penal (prescripţia faptelor de trafic de persoane nu înlătură răspunderea penală) şi creşterea numărului de investigaţii şi condamnări de trafic de persoane,

3.     Înfiinţarea Serviciului de combatere a traficului de persoane din cadrul DIICOT,

4.     Aprobarea Programului Naţional – Din Grijă pentru Copii prin intermediul căruia Poliţia Naţională a fost dotată cu cel mai performant sistem de criminalistică informatică pentru depistarea infractorilor sexuali şi pedofililor online, înfiinţarea camerelor de ascultare a copiilor victime la nivelul tuturor inspectoratelor judeţene de poliţie şi a numărului unic pentru copii abuzaţi şi exploataţi 119,

5.     Adoptarea şi implementarea unei proceduri de identificare a victimelor traficului de persoane în rândul solicitanţilor de azil şi refugiaţilor din România,

6.     Modificări legislative pentru protecţia lucrătorilor sezonieri români peste hotare şi noi reguli pentru agenţiile de recrutare,

7.     Înfiinţarea serviciilor şi standardelor minime de calitate pentru copiii victime ale traficului de persoane şi a primei proceduri de identificare şi referire a posibilelor cazuri de trafic de copii din sistemul de protecţie.

„Mai mult decât prezenţa într-un clasament, România câştigă astăzi prin rezultatele acestui Raport credibilitate şi recunoaştere pentru reformele pe care le-a făcut în ultimii doi ani în domeniul traficului de persoane. Prea mulţi ani România a fost victima lui ‘ nu se poate’.  Astăzi, în România profesioniştilor care muncesc, rezultatele se văd aici şi acum. De data aceasta, în domeniul luptei împotriva traficului de persoane”, a declarat Mădălina Turza, consilier de stat – coordonator Comitet interinstituţional Anti-trafic – Cancelaria Prim-ministrului.

Raportul Departamentului de Stat vine şi cu un set de 12 recomandări pentru România, menite să ghideze demersurile de prevenire şi combatere a traficului de persoane. Recomandările vizează în principal diversificarea şi creşterea calităţii serviciilor destinate victimelor traficului de persoane, îmbunătăţirea procesului de identificare a potenţialelor victime, îmbunătăţirea mecanismelor de finanţare a organizaţiilor neguvernamentale care oferă servicii victimelor, creşterea numărului de poliţişti cu atribuţii în combaterea acestui fenomen şi investigarea imediată a oricăror suspiciuni de complicitate la trafic a personalului din sistemul public.

Raportul privind traficul de persoane (TIP) este principalul instrument diplomatic al guvernului SUA pentru a responsabiliza guvernele statelor lumii în lupta împotriva traficului de persoane. Este, de asemenea, o resursă cuprinzătoare a eforturilor guvernamentale de combatere a traficului şi reflectă angajamentul guvernului SUA de a monitoriza la nivel global în această problemă cheie a drepturilor omului şi a aplicării legii.

Date statistice:

În 2021, au fost identificate 505 victime ale traficului de persoane, dintre care 444 femei şi 61 de bărbaţi. Dintre acestea, 282 au fost copii şi 223 adulţi. 

De asemenea, în 2021, au fost deschise 628 de dosare de cercetare sub aspectul săvârşirii de infracţiuni de trafic de persoane, faţă de 552 în 2020, şi au fost înregistrate 522 de condamnări ale traficanţilor, faţă de 234 în cursul anului 2020.

Cele mai frecvente forme de exploatare întâlnite în cazuistica din 2021 au fost:

·      382 – SEXUALĂ (75,6%) din care –             

155 locuinţe (30,7%)

89 pornografie infantilă (17,6%)

84 stradă (16,6%)

19 cluburi (3,8%)

12 hoteluri (2,4%)

17 pornografie internet (3,4%)

6 bordeluri (1,2%)      

·      51 – MUNCĂ (10,1%) din care                     

25 alte forme de exploatare (4,95%) (spalatorii auto, ferme de animale, îngrijire bătrâni)

17 agricultură (3,4%)

9 construcţii (1,8%)

·      45 –TENTATIVĂ DE EXPLOATARE (8,9%)         

·      24 – CERŞETORIE (4,8%)    

·      ALTE SITUAŢII (0,6%) (căsătorie de convenienţă)

                        *23 de victime au suferit mai multe forme de exploatare

DESTINAŢIA EXPLOATĂRII:

322 – ROMÂNIA (276 sexuală, 5 muncă, 14 cerşetorie, 25 tentativă, 2 alte situaţii) 56,7%

53 – GERMANIA (38 sexuală, 6 muncă, 5 cerşetorie, 4 tentativă) 9,3%

51 – UK (22 sexuală, 24 muncă, 5 tentativă) 9%

41 – ITALIA (39 sexuală, 2 tentativă) 7,2%

23 – SPANIA (10 sexuală, 10 muncă, 2 cerşetorie, 1 tentativă) 4%

13 – ELVEŢIA (12 sexuală, 1 tentativă) 2,3%

11 – FRANŢA (9 sexuală, 1 cerşetorie, 1 tentativă) 1,9%

9 – BELGIA, AUSTRIA (6 sexuală, 3 muncă, 7 sexuală, 1 muncă, 1 cerşetorie) 1,6%

7 – OLANDA (6 sexuală, 1 muncă) 1,2%

6 – DANEMARCA (6 sexuală) 1,1%

5 – SUEDIA (2 sexuală, 2 cerşetorie, 1 tentativă) 0,9%

2 – NORVEGIA, CEHIA, GRECIA (2 sexuală/1 sexuală, 1 muncă/1 sexuală, 1 tentativă) 0,4%

1 – UNGARIA, CIPRU, LIBAN, POLONIA, IRLANDA (1 sexuală/1 alte situaţii/1 muncă/1 sexuală/1 sexuală) 0,2%

Efortul bugetar pentru susţinerea luptei anti-trafic din România a fost de peste 120 milioane lei în 2021.

 

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.