„Oamenii lui Putin. Cum a recuperat KGB-ul Rusia şi apoi a atacat Occidentul” de Catherine Belton a apărut la editura Litera în colecţia „Kronika” şi spune povestea completă a modului în care s-au sfârşit speranţele de construire a unei noi Rusii, cu consecinţe dramatice pentru locuitorii ei şi, din ce în ce mai mult, pentru întreaga lume.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Interferenţă în alegerile americane. Sponsorizarea politicii extremiste din Europa. Război în Ucraina. În ultimii ani, Rusia lui Vladimir Putin a dus o campanie concertată de a-şi extinde influenţa şi de a submina instituţiile occidentale. Dar cum şi de ce s-a întâmplat şi cine a orchestrat asta?

În „Oamenii lui Putin”, jurnalista de investigaţii şi fosta corespondentă la Moscova Catherine Belton dezvăluie povestea nespusă despre cum Vladimir Putin şi un mic grup de kaghebişti din jurul lui au ajuns la putere şi şi-au jefuit ţara.

Săpând până în adâncurile operaţiunilor Kremlinului lui Putin, Belton accesează jucători-cheie din interior pentru a dezvălui cum i-a înlocuit Putin pe afaceriştii independenţi ai epocii Elţîn cu noua generaţie de oligarhi loiali, care în schimb au distrus economia Rusiei şi sistemul său legal şi au extins influenţa Kremlinului în Statele Unite şi în Europa.

Rezultatul este o expunere teribilă şi lămuritoare despre revanşa luată de KGB - o poveste care începe în ceaţa prăbuşirii URSS, când reţelele de operativi au putut sifona miliarde de dolari din întreprinderile de stat şi să-şi mute prada în Occident. Putin şi aliaţii lui şi-au finalizat mai apoi planul, reafirmând puterea Rusiei în timp ce preluau controlul asupra economiei ruse, suprimând vocile independente şi lansând operaţiuni de influenţă sub acoperire în străinătate.

Fragment

„Sankt-Petersburg – Este începutul lui februarie 1992 şi o maşină oficială a administraţiei oraşului străbate lent principala arteră a oraşului. O zloată cenuşie a fost parţial îndepărtată de pe trotuare, iar oamenii înfruntă gerul îmbrăcaţi în anonime paltoane cenuşii şi încovoiaţi de vântul puternic. Dincolo de faţadele deteriorate ale clădirilor cândva impozante de pe Nevski Prospekt, magazinele stau aproape pustii, cu rafurile practic goale, după şocurile produse de implozia instantanee a Uniunii Sovietice. Sunt abia şase săptămâni de când Uniunea Sovietică a încetat să mai existe, în ziua fatidică în care preşedintele rus Boris Elţîn şi liderii celorlalte republici sovietice i-au semnat dintr-o trăsătură de stilou, încetarea existenţei. Distribuitorii de alimente din oraş se străduiesc să reacţioneze la schimbările rapide, întrucât strictele reglementări sovietice, care au guvernat vreme de decenii lanţurile de aprovizionare şi au păzit preţurile fixe, au încetat subit să mai existe.

La cozile din staţiile de autobuze şi prin pieţele improvizate apărute peste tot prin oraş şi unde localnicii caută să facă rost de bani vânzând pantofi şi alte bunuri casnice, toată iarna s-a discutat numai despre penuria de alimente, raţiile date pe cartelă şi situaţia tot mai îngrijorătoare. Pentru a înrăutăţi şi mai mult lucrurile, hiperinflaţia face ravagii prin economiile oamenilor. Unii avertizau chiar în privinţa spectrului foametei, provocând panică într-un oraş încă marcat de amintirile cumplitei blocade din al Doilea Război Mondial, când zilnic mureau de foame aproape 1 000 de oameni.

Dar funcţionarul de la volanul Volgăi negre pare calm. Personajul suplu şi hotărât care scrutează cu atenţie drumul este Vladimir Putin. Are 39 de ani, este viceprimar în Sankt-Petersburg şi a fost recent numit şef al comitetului orăşenesc pentru relaţii externe. Scena este filmată pentru o serie de documentare despre noua administraţie a oraşului, acesta fiind centrat pe figura viceprimarului cu aspect tineresc, printre ale cărui responsabilităţi se numără şi asigurarea unor importuri adecvate de alimente. În timp ce imaginile îl înfăţişează în biroul lui din clădirea primăriei, aflată în Smolnîi, Putin derulează şiruri de cifre despre tonele de cereale primite ca ajutor umanitar din Germania, Marea Britanie şi Franţa. Nu există nici un motiv de îngrijorare, susţine el. Aproape zece minute sunt dedicate unor explicaţii atente asupra măsurilor luate de comitetul lui privind asigurarea unor stocuri alimentare de urgenţă, inclusiv prin semnarea de primarul oraşului, Anatoli Sobciak, şi de premierul britanic, John Major, a unui acord crucial, în valoare de 20 de milioane de lire sterline, pentru achiziţionarea de furaje pentru vite. Fără acest act de generozitate din partea Marii Britanii, şeptelul tânăr din regiune nu ar fi supravieţuit, afirmă Putin.

Felul în care Putin stăpâneşte toate detaliile este impresionant. La fel şi modalitatea în care înţelege uriaşele probleme cu care se confruntă economia oraşului. El vorbeşte fluent despre necesitatea dezvoltării unei clase de întreprinzători mici şi mijlocii, care să aibă rolul de coloană vertebrală a noii economii de piaţă. De fapt, susţine el, „clasa antreprenorială ar trebui să devină baza dezvoltării întregii noastre societăţi, în ansamblu“. Vorbeşte cu precizie despre problemele pe care le ridică transformarea marilor întreprinderi ale industriei de apărărare construite în regiune în epoca sovietică, în fabrici destinate producţiei civile, spre a le menţine în viaţă. Uzine mari, precum Kirovski Zavod, un important producător de tancuri şi de piese de artilerie, aflat în sudul oraşului, fuseseră principalii angajatori din regiune încă din perioada ţaristă. Acum, ele erau în impas, întrucât se terminaseră nenumăratele comenzi de echipament militar care alimentaseră şi în cele din urmă falimentaseră economica sovietică. „Trebuie să aducem parteneri occidentali şi să integrăm uzinele noastre în economia globală“, spune tânărul oficial din administraţia locală”.

„Belton îşi populează panoplia de companii-fantomă şi de defenestrări fatale cu personaje captivante… Expune fără odihnă un regim criminal care se revarsă dincolo de graniţele sale.“ (Stephen Kotkin, Times Literary Supplement)

Cartea poate fi comandată de pe site-ul Litera la preţul de 60 de lei. 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.