Între cele mai recente titluri de nonficţiune, deja în librării sau care vor fi disponibile până la începutul lunii octombrie, editura Polirom recomandă volume de Ion Vianu, Toma din Aquino, N. Steinhardt sau Orlando Figes, apărute în ediţie cartonată, traduse şi citite în toată lumea.
În librării se află deja „Frumuseţea va mîntui lumea şi alte eseuri”, în seria de autor „Ion Vianu”, ediţie revăzută şi adăugită, şi „Amor intellectualis. Romanul unei educaţii”. „Trăim într-o lume în care totul se schimbă. Într-o alergare epuizantă, omul rămâne în urma timpului. Ne vom pierde în vârtej? Într-o incursiune de la Biblie la Faust, de la Antigona la miturile şi iluziile omului contemporan, Ion Vianu caută repere şi remedii. Unul este Frumuseţea, despre care Dostoievski şi alte mari spirite au spus că poate mântui lumea”, potrivit Polirom.
A mai apărut „Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române” (ediţia a II a revăzută şi adăugită), scrisă de un stilistician, Mihai Zamfir, care s-a ocupat multă vreme de istoria literară înainte de a deveni el însuşi romancier. Mihai Zamfir realizează o panoramă a literaturii române redusă la esenţial, înfăţişată sub forma unui text accesibil şi lizibil el însuşi în regim de proză literară. Un manual de bază care să formuleze perspective contemporane asupra întregii noastre literaturi, aşa cum se schiţează ea la începutul secolului XXI. Şi, poate, mult după aceea.
Cititorii pot cumpăra „Summa theologica, Volumul II”, de Toma din Aquino, una dintre figurile ilustre ale teologiei şi filosofiei medievale, traducere de Alexandra Baneu, Alexander Baumgarten, Cristian Bejan, Andrei Bereschi (reunirea contribuţiilor), Gabriel Chindea, Marcela Ciortea, Iulia Cojocariu, Daniel Coman, Patricia Ivona Comănescu, Adrian Cotora, Vasilica Eugenia Cristea, Emanuel Grosu, Antoaneta Sabău, Tamás Hajnalka. Notă preliminară, note şi îngrijirea ediţiei de Alexander Baumgarten.
„Propoziţia ‘omul a fost creat după imaginea lui Dumnezeu’ se rosteşte, cum spune Ioan Damaschin, în sensul în care prin ‘imagine’ este semnificată o fiinţă intelectuală şi liberă ca arbitru, precum şi purtătoare prin sine de puteri. De aceea, după ce am vorbit mai înainte despre model, adică despre Dumnezeu, precum şi despre cele ce au provenit din puterea divină potrivit voinţei sale, rămîne să cercetăm imaginea lui, adică omul, după cum este şi el principiul lucrărilor sale, întrucât are liber-arbitru, precum şi putere asupra lucrărilor proprii”, spunea Toma din Aquino.
„Europenii. Trei vieţi şi formarea unei culturi cosmopolite în Europa secolului al XIX-lea”, de Orlando Figes, traducere de Lucia Popovici, este o istorie culturală a Europei secolului al XIX-lea de la autorul bestsellerului internaţional „Dansul Nataşei”.
Pornind de la un număr uriaş de documente, scrisori şi alte materiale din arhive, bine-cunoscutul istoric Orlando Figes face o analiză a Europei în ansamblu şi a culturii europene aşa cum s-a configurat ea în secolul al XIX-lea, ajungînd să se impună ca unic model în întreaga lume. În stilul său de mare povestitor, Figes reconstituie destine diverse pentru a recompune lumea culturală europeană de secol XIX. În centru se află acum trei personaje care, prin nenumăratele lor legături, conduc spre toate mişcările şi personalităţile culturale ale epocii: Pauline Viardot, mezzosoprană şi compozitoare, Louis Viardot, critic de artă, director de teatru şi jurnalist, şi celebrul scriitor rus Ivan Turgheniev.
„Apocalipsa. Mari dezastre din trecut şi cîteva lecţii pentru viitor” a istoricului britanic Niall Ferguson, traducere din limba engleză şi note de Justina Bandol, este de asemenea în librării.
„Omenirea a suferit în atâtea feluri din pricina unor cumplite catastrofe colective - de la cutremure la războaie şi epidemii -, încât ai crede că a descoperit metode mai eficiente de a reacţiona la ele în plan social, economic şi politic. Dar se pare că principalul nostru mecanism de adaptare este psihologic: ne place să privim suferinţa altora de la distanţă, fără să riscăm. În această sinteză captivantă şi atotcuprinzătoare, excelentul istoric care este Niall Ferguson ne explică de ce stau lucrurile aşa şi ne propune moduri mai bune, mai sigure şi mai echilibrate de a reacţiona la o viitoare catastrofă.” (Nicholas Christakis, profesor Sterling de sociologie şi biologie, Yale University)
Vor apărea în curând: „Corespondenţă. Volumele I-II” în seria de autor „N. Steinhardt”, „Moravuri şi năravuri. Eseuri de istorie a mentalităţilor” în seria de autor „Andrei Oişteanu”, „Oameni şi patrii. Istoriile şi geografiile identităţii” de Sorin Antohi, Jean-Jacques Askenasy, „Monarhia Habsburgica (1848-1918). Volumul III. Problema naţională”, coeditare cu Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, ediţie în limba română coordonată şi îngrijită de Rudolf Gräfâ, traducere de Iosif Marin Balog, Loránd Mádly, Raluca Nelepcu, Dana Stanciu-Păscăriţa şi Nicolae Teşculă, „Dion Leonard, Gobi şi eu. Un om, un cîine, un maraton: o poveste adevărată”, bestseller New York Times, traducere de Tudor Călin Zarojanu.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
