COMUNICAT DE PRESĂ: The Economist Intelligence Unit – analiză de politici publice privind controlul cancerului pulmonar în Europa

Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că 387.913 europeni au decedat în cursul acestui an ca urmare a diagnosticării cu cancer pulmonar . Aceste statistici alarmante sunt confirmate şi de rezultatele preliminare ale studiului „Standardizarea politicilor publice pentru controlul cancerului pulmonar în Europa” realizat de The Economist Intelligence Unit (EIU) şi lansat în cadrul Forumului European de Cancer, care a avut loc pe 4 decembrie la Bruxelles. La eveniment au participat reprezentanţi ai autorităţilor din mai multe ţări europene cu rol în luarea de decizii la nivelul politicilor publice, cadre universitare, medici specialişti, dar şi reprezentanţi ai pacienţilor.

În cadrul studiului, sunt comparate politicile de sănătate publică din cele mai mari 13 ţări² ale Europei şi modul în care este gestionat şi implementat accesul pacienţilor cu cancer pulmonar la tratamente personalizate. Conform rezultatelor preliminare, statele cu rezultate mai bune în tratarea cancerului pulmonar sunt ţările care au dezvoltat strategii de prevenţie eficiente, precum şi politici de sănătate menite să acorde acces pacienţilor diagnosticaţi cu această boală, în timp util, la tratamente inovatoare.

România, printre ţările din Europa cu cea mai scăzută rată de supravieţuire la cinci ani pentru cancerul pulmonar

Rezultatele fazei iniţiale a studiului “Standardizarea politicilor publice pentru controlul cancerului pulmonar în Europa” realizat de grupul The Economist evidenţiază o serie de concluzii cheie pentru Europa, cu privire la tratamentul pacienţilor cu cancer pulmonar, în funcţie de ţara de provenienţă[1]:

1. În ultimii 15 ani, cele mai multe cazuri noi de cancer pulmonar au fost înregistrate în Olanda, la polul opus situându-se Suedia. În ceea ce priveşte numărul de decese cauzate de această boală, în top se află Polonia, Olanda, Belgia, Martea Britanie şi Grecia, însă, în ultimii ani, numărul acestora a scăzut semnificativ. Finlanda este una dintre ţările care a înregistrat progrese remarcabile în prevenţia şi tratarea cancerului pulmonar. Restul ţărilor care au făcut obiectul studiului, printre care şi România, au evoluat foarte puţin sau deloc în prevenţia acestei boli, în ultimii 15 ani.
2. Austria, Suedia şi Norvegia sunt ţările cu cea mai ridicată rată de supravieţuire la 5 ani pentru cancerul pulmonar, în timp ce în România şi Marea Britanie este înregistrată cea mai scăzută rată de supravieţuire la cinci ani.
3. Prevenţia şi tratarea cancerului pulmonar sunt o prioritate strategică în ţările cu planuri şi linii directoare de control în ceea ce priveşte această boală.   
4. Luând în considerare faptul că fumatul reprezintă principalul factor de risc pentru apariţia cancerului pulmonar, aproximativ 80% dintre cazurile înregistrate pentru această boală fiind legate de fumat, programele de sănătate publică pentru controlul tutunului şi renunţarea la fumat, inclusiv reglementarea ţigărilor electronice, sunt de o importanţă majoră. Studiul arată că Finlanda şi Norvegia au făcut paşi semnificativi în această direcţie.
5. În ceea ce priveşte tratamentul cancerului pulmonar, analiza EIU a avut în vedere dacă şi cum este administrat tratamentul corespunzător pacienţilor diagnosticaţi cu această afecţiune, dacă este disponibilă sau rambursată testarea biomarkerilor, precum şi dacă terapiile inovatoare sunt disponibile în sistem compensat. În România, costul testărilor biomarkerilor validaţi este acoperit de către companiile farmaceutice.
6. Doar Suedia şi Polonia au un plan specific pentru prevenţia şi tratamentul cancerului pulmonar sau o secţiune dedicată în cadrul Planului Naţional de Control al Cancerului şi numai patru ţări (Austria, Franţa, România şi Grecia) şi-au actualizat acest plan în ultimii cinci ani.
7. Doar jumătate dintre ţările analizate prin intermediul studiului (Belgia, Franţa, Germania, Olanda, Polonia, Spania şi Marea Britanie) derulează studii clinice pentru a investiga dacă şi cum pot fi implementate programe de screening pentru cancerul pulmonar.

“Rezultatele preliminare ale studiului nostru indică o serie de oportunităţi pentru România, cum ar fi îmbunătăţirea calităţii planului naţional de control al cancerului, mai ales prin asigurarea componentelor financiare şi de implementare, transformându-l dintr-un document aspiraţional într-un adevărat plan operaţional. Deşi cancerul pulmonar reprezintă principala cauză de mortalitate în rândul bărbaţilor diagnosticaţi cu cancer şi se situează pe locul 4 în rândul femeilor, planul naţional de cancer nu se concentrează în mod explicit asupra acestui tip de cancer, nu are o secţiune specifică pentru prevenţia şi tratamentul cancerului pulmonar. Tot printre punctele slabe ale României se numără şi faptul că rata de supravieţuire la cinci ani pentru cancerul pulmonar este printre cele mai scăzute, comparativ cu restul ţărilor analizate, în jur de 11%, faţă de aproximativ 20% în Austria şi Suedia. România trebuie să se concentreze în continuare pe implementarea de politici menite să reducă mortalitatea prin cancer pulmonar”, a declarat Alan Lovell, Senior Associate, Health Policy and Clinical Evidence, EIU.

“În ultimii ani, am reuşit să îmbunătăţim calitatea vieţii pacienţilor cu cancer pulmonar în Europa, însă, în continuare, cancerul reprezintă a doua cea mai frecventă cauză de deces la nivelul Uniunii Europene”, a declarat Martin Seychell, Director General Adjunct al Direcţiei Generale de Sănătate şi Securitate Alimentară a Comisiei Europene. “Rezultatele studiului realizat de Divizia de Cercetare şi Analiză a Grupului The Economist arată că este mai mult decât necesară o colaborare strânsă între toţi stakeholderii, iar Comisia Europeană va continua să prioritizeze şi în anii următori lupta împotriva cancerului”, a mai adăugat acesta.

“Analiza comparativă pentru cele 13 ţări care au făcut obiectul acestui studiu reprezintă un demers care ne arată direcţia potrivită pentru a îmbunătăţi statisticile legate de cancerul pulmonar”, a declarat Alfonso Aguarón, Project Manager, Lung Cancer Europe (LUCE). “Decidenţii politici ar trebui să aibă în vedere rezultatele preliminare ale acestui demers şi să facă toate eforturile necesare în vederea tratamentului cancerului pulmonar. Este timpul pentru o mai bună informare a pacienţilor şi aparţinătorilor acestora, în ceea ce priveşte impactul acestei boli. Este timpul ca pacienţii cu cancer pulmonar să fie observaţi“, a adăugat Alfonso Aguarón.

Deepak Khanna, Vicepreşedinte şi Preşedinte Regional (EMEAC), departamentul de oncologie al MSD, a comentat: “Toţi stakeholderii ar trebui să accelereze implementarea politicilor de sănătate care contribuie la obţinerea unor rezultate mai bune în prevenirea şi tratarea cancerului pulmonar. Suntem o companie farmaceutică axată pe cercetare intensivă şi colaborăm constant cu guvernele ţărilor din Europa pentru a ne asigura că pacienţii diagnosticaţi cu această boală au acces, în timp util, la terapii inovatoare, care pot contribui semnificativ la prelungirea vieţii şi la îmbunătăţirea calităţii acesteia”.

EIU a anunţat că va continua eforturile pentru a înţelege modalitatea în care ţările din Europa fac progrese în vederea implementării unor programe funcţionale şi eficiente pentru îmbunătăţirea vieţii pacienţilor cu cancer pulmonar, prin continuarea cercetărilor şi în anul 2019.

Despre studiul „Standardizarea politicilor publice pentru controlul cancerului pulmonar în Europa”

                     Studiul este compus din mai mulţi indicatori, fiecare dintre cele 13 ţări fiind evaluate pentru progresele realizate în domeniul politicilor publice privind prevenţia şi tratamentul cancerului pulmonar. Indicatorii sunt grupaţi în cinci[2]domenii diferite - conştientizare, prevenţie, screening, diagnostic, tratament şi îngrijire, fiecare ţară analizată primind un scor pentru fiecare indicator. Rezultatele studiului sunt menite să sprijine decidenţii politici şi să le ofere acestora o serie de recomandări pentru îmbunătăţirea politicilor publice. Una dintre concluziile acestei prime faze a studiului o reprezintă faptul că ţările cu o evoluţie semnificativă în domeniul politicilor publice au înregistrat progrese rapide în diagnosticarea pacienţilor suspecţi de cancer pulmonar. 

                     Studiul de evaluare comparativă realizat de The Economist Intelligence Unit (EIU) este susţinut de MSD şi a fost prezentat în cadrul Forumului European de Cancer, eveniment găzduit de MSD şi organizat în colaborare cu Lung Cancer Europe (LUCE)  şi Coaliţia Europeană a Pacienţilor cu Cancer (ECPC) pe 4 decembrie, la Biblioteca Solvay din Bruxelles. 

Despre MSD

De peste un secol, MSD este lider al industriei farmaceutice la nivel mondial, descoperind medicamente şi vaccinuri pentru multe dintre cele mai dificil de tratat boli ale lumii. Prin medicamentele noastre pe bază de prescripţie, vaccinuri, terapii biologice şi produse pentru sănătatea animalelor, colaborăm cu clienţii noştri şi operăm în peste 140 de ţări pentru a furniza soluţii inovatoare. În plus, ne dovedim angajamentul faţă de îmbunătăţirea accesului la servicii medicale prin politici, programe şi parteneriate cuprinzătoare.

Astăzi, MSD continuă să se afle în avangarda cercetării, contribuind la progresul în prevenirea şi tratarea bolilor care ameninţă oamenii şi comunităţile din întreaga lume, incluzând aici cancerul, bolile cardiometabolice, tot mai numeroasele zoonoze, boala Alzheimer şi bolile infecţioase, între care HIV şi Ebola. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi www.msd.com sau luaţi legătura cu noi prin intermediul conturilor de social media: Twitter, LinkedIn şi YouTube.

Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.