Unul dintre cei mai mari colecţionari români de aparate de radio, arădeanul Francisc Visky, şi-a expus pentru public câteva zeci dintre cele mai valoroase modele, de la cele cu lămpi, la cele conectate la internet. La vârsta de 12 ani, în timp ce el şi familia erau deportaţi de comunişti, arădeanul şi-a construit singur un radio pentru a putea afla informaţii din lume, ceea ce i-a marcat viaţa, pentru că ulterior a început să colecţioneze aparate din toată lumea, ajungând să aibă aproape 200, inclusiv modele noi, conectate la internet.
Expoziţia de radioreceptoare a arădeanului Francisc Visky (70 de ani) are loc în contextul în care s-au împlinit 90 de ani de la prima emisie a postului naţional de radio, arădeanul prezentând 40 de obiecte de colecţie din cele 300 pe care le deţine acasă, dintre care aproape 200 sunt aparate radio.
Francisc Visky este preşedintele Asociaţiei Colecţionarilor de Aparate Radio din România, iar în mediul online a creat un portal unde poate fi urmărită istoria radioului, intenţia sa fiind aceea de a contribui la deschiderea unui muzeu.
La vârsta de 8 ani, arădeanul a avut primul aparat de radio, unul cu lămpi, iar la 12 ani şi-a construit singur unul, din diverse piese recuperate sau primite, în condiţiile în care el şi familia sa fuseseră deportaţi de comunişti într-un sat din Bărăgan (în perioada 1959-1964).
"Singura legătură cu exteriorul a familiei putea fi un aparat de radio, dar nu deţineam unul. Aveam nevoie de informaţii, iar la 12 ani am reuşit să construiesc un receptor de unde radio folosind o bobină de magnetou luată dintr-un tractor, o antenă improvizată din sârmă, un condensator, o cască primită de la un prizonier şi alte câteva piese procurate cu dificultate. Carcasa era una din carton, iar primul post pe care l-am prins a fost de la Moscova", a declarat, pentru News.ro, colecţionarul arădean.
Francisc Visky a terminat Facultatea de Electrotehnică şi s-a perfecţionat în radio-recepţie şi radio-transmisie, datorită pasiunii sale din copilărie, iar de-a lungul vieţii nu a încetat să adauge la colecţie modele cumpărate din pieţe de vechituri sau aduse din afara ţării. Acum deţine unele dintre cele mai vechi receptoare din Europa, între care un Tungsram din 1924. Are în colecţie şi 20 de aparate fabricate în perioada interbelică la Arad.
Cele mai noi aparate din colecţia sa sunt din ultimii ani, fiind digitale, cu conexiune la internet, astfel că prind 20.000 de posturi din toată lumea, comparativ cu cele câteva frecvenţe de care putea beneficia cu modelele vechi.
"Ce se aude acum la radio, faţă de anii copilăriei mele, e foarte multă pălăvrăgeală, vorbă goală. E drept, în România aparatul de radio era pentru distracţie sau propagandă, însă acum cu greu mai găseşti posturi la care să asculţi ceva interesant", spune arădeanul, care este unul dintre cei mai mari colecţionari de radioreceptoare din ţară.
Toată colecţia sa este ţinută în locuinţă, în garaj şi în pod şi speră că o parte va ajunge cândva într-un muzeu.
Piesele expuse de colecţionar pot fi văzute în cadrul unei expoziţii cu intrare gratuită care este deschisă până în 10 noiembrie în holul principal al clădirii Consiliului Judeţean Arad.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
