Administraţia Trump a publicat aprroape 3.000 de dosare secrete despre asasinatul preşedintelui american John F. Kennedy joi, după un suspans de peste o jumătate de secol, dar a amânat cu şase luni divulgarea anumitor documente considerate prea ”sensibile”, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Această amânare riscă să alimenteze valul nesfârşit de teorii ale complotului, în pofida faptului că experţii nu se aşteaptă la mari dezvăluiri după 50 de ani de la moartea lui John F. Kennedy pe 22 noiembrie 1963 la Dallas, în Texas.

Se aştepta publicarea celor 3.100 de dosare secrete. Până la urmă, 2.891 au fost postate online joi seara, pe site-urile Arhivelor Naţionale americane, la adresa https://www.archives.gov/research/jfk/2017-release.

Conţinând zeci, poate sute de mii de documente care nu au mai fost publicate vreodată, unele dintre aceste dosare datează din 1962, dinainte de moartea celui de-al 35-lea preşedinte al Statelor Unite.

Între ele se află unul care prezintă o dare de seamă a unei reuniuni în care şeful CIA spune că serviciile sale studiază posibilităţi de sabotare a unor piese aeronautice care urmau să fie trimise din Canada în Cuba.

Raportul şefilor FBI, discuţii cu martori veniţi să ofere piste poliţiei în zilele de după asasinat - examinarea atentă a acestei avalanşe de informaţii promite să îi ţină mult timp ocupaţi pe pasionaţi.

”ATINGERE SECURITĂŢII NAŢIONALE”

”Americanii aşteaptă şi merită ca Guvernul lor să le ofere un acces cât mai larg posibil” la aceste dosare, pentru ca ”să se informeze despre toate aspectele acestui eveniment decisiv”, a scris Donald Trump într-un comunicat.

Însă ”preşedintele a autorizat să se reţină temporar anumite informaţii care ar putea să aducă atingere securităţii naţionale, menţinerii ordinii şi afacerilor externe”, au precizat Arhivele Naţionale americane.

Cea mai mare parte a acestor solicitări au fost adresate de CIA şi de FBI, poliţia federală americană, potrivit unor reprezentanţi ai administraţiei Trump.

Preşedintele american le-a dat şase luni serviciilor de informaţii - până pe 26 aprilie 2018 - să selecteze documentele considerate sensibile şi să le cenzureze, după caz, părţile cele mai delicate.

”Nu am altă opţiune, astăzi, decât ca mai degrabă să accept să fie studiate decât să permit o atingere potenţial  ireversibilă la adresa securităţii naţiunii noastre”, a subliniat el.

”După acest răgaz voi ordona publicarea tuturor informaţiilor pe care serviciile nu vor putea să demonstreze” că este necesar să fie ţinute secrete, a subliniat preşedintele, care a intrat în trecut în jocul teoriilor şi fantasmelor din jurul acestui asasinat.

Cele peste 2.800 de dosare pot fi descărcate de pe site-ul Arhivelor Naţionale.

”Preşedintele vrea să se asigure că există o transparenţă completă” şi ”vrea să publice aceste informaţii (care lipsesc) cât mai rapid posibil”, a declarat unul dintre oficiali sub protecţia anonimatului.

Însă ”rămân informaţii sensibile în dosare”, a subliniat el, mai ales despre informatori şi ”activităţi desfăşurate cu susţinerea unor organizaţii străine partenere, servicii de informaţii sau de poliţie”.

”DISTRUSE SAU ASCUNSE”

O comisie de anchetă lansată la câteva zile după moartea charismaticului preşedinte la vârsta de 46 de ani - Comisia Warren - a conchis că "JFK" a fost ucis de fostul puşcaş marin lunetist de elită Lee Harvey Oswald, care a acţionat singur.

Această poziţie oficială nu a fost însă suficientă să oprească ipoteze cu privire la un complot urzit împotriva celui de-al 35-lea preşedinte american la Dallas, în Texas.

Sute de lucrări şi filme au alimentat teza complotului, atătându-i cu degetul pe adversarii din Războiul Rece - şi anume Uniunea Sovietică şi Cuba -, mafia şi chiar pe vicepreşedintele Lyndon B. Johnson.

Aceste ipoteze au fost relansate după premiera fimului "JFK" de Oliver Stone în 1991.

În faţa dezbaterii publice, o lege a fost aprobată în 1992 prin care s-a impus publicarea tuturor acestor documente - integral şi necenzurat - după 25 de ani.

Însă divulgarea lor riscă să nu fie de ajuns să reducă la tăcere nici măcar tezele cele mai nebuneşti.

”Dacă cineva crede că un document este intitulat «Membrii conspiraţiei în vederea asasinării preşedintelui Kennedy», atunci are de aşteptat mult şi bine”, a ironizat Larry Sabato, un profesor de ştiinţe politice la Universitatea Virginia şi autorul cărţii "The Kennedy Half-Century".

Însă cei care vor să creadă în complot vor considera că dosarele menţinute secrete sunt ”Rosetta Stone”,a recunoscut el. ”Asta va limenta pur şi smplu şi mai mult teoriile conspiraţioniste”.

Gerald Posner, autorul "Case Closed", care a conchis că Oswald a acţionat singur, se aşteaptă la aceeaşi reacţie.

”Nimeni nu va renunţa la convingerea sa că s-a urzit un complot, pentru că publicarea dosarelor nu o dovedeşte”, a declarat el pentru AFP.

”Ei vor spune pur şi simplu că ele (dosarele) au fost distruse sau ascunse”.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.