Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat marţi, la şedinţa de bilanţ a Ministerului Public, că în 2016 au fost trimişi în judecată 63.722 de inculpaţi, cu 8,2% mai mulţi decât în anul precedent, iar numărul inculpaţilor trimişi în judecată pentru corupţie s-a triplat în ultimul deceniu, cauzele vizând fapte din sistemul sanitar, educaţie, administraţie publică, angajări fictive în companii şi instituţii publice, nepotismul şi clientelismul. Preşedintele Klaus Iohannis a lăudat activitatea instituţiei în "restabilirea adevărului" în cazul Revoluţiei şi Mineriadei, afirmând că aşteaptă ca soluţiile să fie "ca la carte", prin decizii clare, rapide, temeinice şi legale. El a mai arătat că s-a observat în ultima perioadă o creştere "îngrijorătoare" a atacurilor la adresa magistraţilor.
UPDATE 12:38 - Lazăr: Dosarele de corupţie au vizat sistemul sanitar, educaţia, administraţia publică, nepotismul şi clientelismul
Numărul dosarelor de corupţie a fost în creştere în ultimii trei ani, cauzele vizând fapte din sistemul sanitar, educaţie, administraţie publică, angajări fictive în companii şi instituţii publice, nepotismul, clientelismul şi patronajul, a declarat, marţi, procurorul general al României, Augustin Lazăr, la bilanţul Ministerului Public.
Procurorul general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a spus că, în 2016, au fost soluţionate 569.673 de cauze, cu 63.722 inculpaţi, ceea ce înseamnă o creştere de 8,2%, reprezentând 32,1% din cele 1.776.216 cauze de soluţionat. Ponderea rechizitoriilor a fost de 8,37% din total cauze soluţionate, în creştere faţă de 2015. Numărul dosarelor rămase spre soluţionare la sfârşitul anului trecut a fost de 1.117.702, faţă de 1.095.394 în 2015.
Numărul inculpaţilor achitaţi definitiv în 2016 a scăzut semnificativ faţă de anul precedent şi, mai relevant, faţă de anul 2013, înregistrându-se 809 inculpaţi achitaţi definitiv, din care 118 prin dezincriminarea faptei. Ponderea achitaţilor definitiv faţă de totalul inculpaţilor trimişi în judecată în 2016 a fost de 1,3%, iar restituirile dispuse de instanţe reprezintă 0,46% din trimiterile în judecată, a spus Lazăr la prezentarea raportului de activitate pe 2016 al Ministerului Public, la care participă şi preşedintele Klaus Iohannis.
Procurorul general a subliniat că activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie a fost considerabilă în 2016, fiind caracterizată în raportul privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare ca fiind impresionantă.
UPDATE 12:13 - Iohannis a lăudat activitatea Ministerului Public în 2016: Rămâneţi loiali normei "Nimeni nu e mai presus de lege"
Preşedintele Klaus Iohannis a lăudat, marţi, activitatea Ministerului Public în anul 2016, afirmând că a contribuit la restabilirea încrederii cetăţenilor în justiţie, dar a atras atenţia că procurorii trebuie să rămână "loiali" normei potrivit căreia nimeni nu este mai presus de lege şi trebuie să respecte libertăţile şi drepturile cetăţenilor.
"Bilanţul este unul care vorbeşte de la sine: aproape 570.000 de dosare soluţionate, cuprinzând un număr de 47.000 de rechizitorii şi peste 63.000 de inculpaţi trimişi în judecată. Sunt cifre impresionante pentru instituţia dumneavoastră. (...) Reprezentarea intereselor generale ale societăţii şi apărarea ordinii de drept nu pot fi concepute fără asigurarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, principii definite extrem de clar în Constituţie", a spus Iohannis, la evenimentul de bilanţ al Ministerului Public pe anul 2016.
El a afirmat că întărirea statului de drept în România depinde şi de capacitatea Ministerului Public de a-şi îndeplini atribuţiile cu echilibru, acţionând în egală măsură pentru protejarea unui interes public, dar şi pentru respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.
"Justiţia este în primul rând un serviciu public. Consolidarea de la an la an a încrederii cetăţenilor în justiţie este un semnal că democraţia din România se maturizează. Românii devin tot mai vigilenţi la abaterile de la ordinea de drept, dar şi mai hotărâţi să îşi apere drepturile şi libertăţile, aspecte strâns legate şi de percepţia asupra corupţiei", a spus şeful statului.
Preşedintele a subliniat că o parte din ce în ce mai largă a societăţii are aşteptări tot mai mari de la întregul sistem judiciar, iar Ministerul Public trebuie să se achite de responsabilităţile care îi revin.
"Cu atât mai important este ca dumneavoastră să rămâneţi loiali normei constituţionale «Nimeni nu este mai presus de lege» şi să vă exercitaţi atribuţiile cu obiectivitate, fără a fi influenţaţi de calitatea persoanei cercetate sau de apartenenţa ei politică ori de altă natură. (...) Pentru ca statul român să poată proteja drepturile şi libertăţile, să poată asigura respectarea ordinii de drept şi a intereselor generale ale societăţii, avem nevoie de un Minister Public independent şi eficient, un corp al procurorilor care să facă faţă tuturor provocărilor actuale", a spus preşedintele.
El a cerut şi o calitate din ce în ce mai bună a actelor de urmărire penală.
UPDATE 12:10 - Iohannis: Atacurile la adresa procurorilor şi judecătorilor au cunoscut în ultima perioadă o creştere îngrijorătoare
Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, marţi, la bilanţul Ministerului Public pe anul 2016, că s-a observat în ultima perioadă o creştere "îngrijorătoare" a atacurilor la adresa magistraţilor şi de aceea este nevoie ca reputaţia lor, precum şi independenţa sistemului în întreg să fie apărate.
"În cei 10 de ani de la aderarea la UE, România a făcut progrese remarcabile în domeniul Justiţiei. (...) Încercări de a reveni la situaţii anterioare reformei, punerea sub semnul întrebării a autorităţii hotătârilor judecătoreşti sau a independenţei magistraţilor nu fac decât să încetinească acest progres şi să afecteze direct România. Obiectul nostru este ca în justiţie progresul să devină ireversibil", a spus preşedintele.
El a subliniat că MCV se va încheia abia când toate cele patru obiective majore ale României vor fi îndeplinite, arătând însă că, în ceea ce priveşte Ministerul Public, Comisia Europeană nu a mai dat recomandări specifice, ci s-a concentrat asupra prevenţiei, ceea ce arată că instituţia şi-a îndeplinit îndatoririle.
O problemă majoră rămâne însă cea a atacurilor la adresa procurorilor şi judecătorilor.
UPDATE 12:07 - Iohannis: Aştept finalizarea anchetelor privind Revoluţia şi Mineriada aşa cum scrie la carte, prin decizii clare şi rapide
Preşedintele Klaus Iohannis a lăudat, marţi, cu ocazia bilanţului Ministerului Public pe aanul 2016, activitatea instituţiei în "restabilirea adevărului" în cazul Revoluţiei şi Mineriadei, afirmând că aşteaptă ca soluţiile să fie "ca la carte", prin decizii clare, rapide, temeinice şi legale.
"Apreciez foarte mult faptul că Ministerul Public face eforturi susţinute pentru restabilirea adevărului şi pentru tragerea la răspundere a celor vinovaţi de crimele comise în timp comunismului ca şi în perioada tulbure care a urmat. De aceea aştept, ca şi societatea românească, finalizarea anchetelor privind Revoluţia şi Mineriada, aşa cum scrie la carte, prin decizii clare şi cât mai rapide, temeinice şi legale", a spus preşedintele.
UPDATE 11:47 - Lazăr: Numărul inculpaţilor trimişi în judecată pentru corupţie s-a triplat în ultimul deceniu
Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat marţi, la şedinţa de bilanţ a Ministerului Public, la care participă şi preşedintele Klaus Iohannis, că în 2016 au fost trimişi în judecată 63.722 de inculpaţi, cu 8,2% mai mulţi decât în anul precedent. Lazăr a precizat că numărul inculpaţilor trimişi în judecată pentru corupţie s-a triplat în ultimul deceniu. Cei mai mulţi inculpaţi au fost trimişi în judecată anul trecut pentru infracţiuni contra siguranţei publice, în timp ce doar 3% au fost deferiţi justiţiei pentru evaziune fiscală.
Augustin Lazăr a spus că anul trecut s-a înregistrat o scădere de aproximativ 10% a numărului de inculpaţi trimişi în judecată în stare de arest preventiv, situaţie explicată prin faptul că măsura are un caracter excepţional şi se ia doar atunci când alte măsuri preventive nu şi-ar putea atinge scopurile.
"O dovadă a acestui fapt constă în creşterea proporţională a numărului de cauze în care s-a dispus controlul judiciar. Această dezvoltare este un exemplu de adaptare a practicii Ministerului Public la jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO)”, a spus procurorul general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), la prezentarea raportului de activitate pe 2016 al Ministerului Public, la care participă şi preşedintele Klaus Iohannis.
Lazăr a arătat că exigenţa procurorilor a determinat scăderea cu aproximativ 5% faţă de 2015 a ponderii soluţiilor de renunţare la urmărire penală în numărul total de cauze soluţionate altfel decât prin trimiterea în judecată.
O creştere continuă, în ultimul deceniu, s-a înregistrat şi în materia infracţiunilor de corupţie în activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi în cea a altor parchete, fiind o triplare a numărului inculpaţilor trimişi în judecată pentru corupţie, a mai spus Lazăr.
Cei mai mulţi inculpaţi trimişi în judecată anul trecut au comis infracţiuni contra siguranţei publice, care este aproape suprapusă infracţiunilor contra siguranţei circulaţiei pe drumurile publice.
Ponderea infracţiunilor contra persoanei a fost cu doar 5% mai mică decât cea a infracţiunilor contra patrimoniului, aceste date indicând o creştere a violenţei împotriva persoanei, „un marker criminologic ce va necesita corecţii în materia strategiei de represiune”, a mai spus Lazăr.
Procurorul general a precizat că foarte redusă a fost ponderea infracţiunilor de evaziune fiscală, 3% din totalul inculpaţilor fiind trimişi în judecată pentru această faptă.
"Cunoaştem că, în realitatea faptică, aceste infracţiuni au o pondere foarte mare. Situaţia semnalată indică unele carenţe în detectarea şi urmărirea penală a acestor infracţiuni”, a precizat Lazăr.
Ponderea ocupată de inculpaţii trimişi în judecată pentru infracţiuni contra patrimoniului reprezintă 24,2% din totalul trimiterilor în judecată, dar gradul de trimitere în judecată a acestor infracţiuni este în scădere în ultimii doi ani faţă de întregul interval 2007-2016. Această situaţie se datorează, potrviit procurorului general, faptului că, din 2014, pentru infracţiunile de furt, împăcarea înlătură răspunderea penală.
Preşedintele Klaus Iohannis a sosit la şedinţa de bilanţ a Ministerului Public
Preşedintele Klaus Iohannis a sosit, marţi, la şedinţa de bilanţ pe anul 2016 a Ministerului Public, la care, pe lângă procurorul general Augustin Lazăr, sunt prezenţi ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, preşedintele CSM, Mariana Ghena, preşedintele instanţei supreme, Cristina Tarcea, procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, procurorul-şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, diplomaţi străini.
Şedinţa de bilanţ pe anul 2016 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va avea loc în Sala Amfiteatru a Institutului Naţional de Statistică.
Bilanţul Ministerului Public vine după ce, în 23 februarie, a avut loc bilanţul DNA, iar în 16 februarie a fost prezentat raportul de activitate pe 2016 al DIICOT, la aceste şedinţe participând şi şeful statului.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, în 3 martie, că în cel mult o lună şi jumătate va prezenta Guvernului un proiect de lege care apoi va fi trimis spre dezbatere în Parlament, pentru punerea în acord a legislaţiei penale cu deciziile Curţii Constituţionale.
”Ca orizont de timp, chiar ieri (2 martie, n.r.) vorbeam cu colegii mei de la Ministerul Justiţiei, intenţionăm ca în maxim o lună, o lună şi jumătate, să prezentăm Guvernului un draft, un proiect de lege care să fie însuşit de către Guvern şi să fie trimis Parlamentului spre dezbatere. Cu alte cuvinte, există obligaţie pe de o parte şi dezbatere parlamentară, pe de altă parte, excluzând ideea Ordonanţei de Urgenţă”, a declarat, ministrul Justiţiei, într-un interviu pentru Radio Iaşi.
El a spus că modificarea legislaţiei penale este ”opera legiuitorului” şi că punerea de acord a legislaţiei ”apare ca o necesitate obiectivă, adică nu mai este o problemă de apreciere”.
Întrebat dacă va mai exista un prag în privinţa abuzului în serviciu, precum cel de 200.000 de lei existent în OUG 13, ministrul Tudorel Toader a răspuns: ”Decizia Curţii Constituţionale are un dispozitiv şi multe considerente. Ce spune dispozitivul deciziei? Că un funcţionar public va răspunde pentru neglijenţă în serviciu atunci când i se va reproşa neîndeplinirea unei obligaţii de serviciu, dar obligaţie de rang legal, adică prevăzută într-o lege organică ordinară, Ordonanţă de Urgenţă sau Ordonanţă simplă sau când i se va imputa neîndeplinirea respectivei obligaţii. (…) Legiuitorul trebuie să stabilească un prag minim, sub care răspunderea e disciplinară, peste care răspunderea poate fi de natură penală”.
Cât priveşte necesitatea modificării codurilor pe argumentul aglomeraţiei din penitenciare, ministrul Justiţiei a spus că "politica penală are un caracter preventiv” şi că ”dacă ne uităm în istoria dreptului penal românesc au fost relativ multe acte de clemenţă”.
La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis, declara, în 23 februarie, la bilanţul DNA, că legislaţia din domeniul luptei anticorupţie trebuie amendată doar în urma unor ample dezbateri publice şi numai după consultarea instituţiilor din domeniu.
”Ordonanţa nr. 13, nefericita Ordonanţă 13 din 2017, a fost abrogată, măsurile ameninţătoare la adresa luptei anticorupţie au fost retrase şi sabia lui Damocles pare a fi fost, pentru moment, îndepărtată. Avem o legislaţie adesea deficitară, care generează probleme de interpretare. În mod incontestabil, ea trebuie amendată, dar măsuri precum cele de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală sau legi de graţiere colectivă au nevoie de o dezbatere amplă în spaţiul public, de transparenţă şi responsabilitate în procesul de luare a deciziilor. Sunt aspecte de neignorat în România anului 2017”, a declarat Klaus Iohannis.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
