Temperaturile înregistrate la Polul Nord şi în zonele adiacente din regiunea arctică ar putea atinge un nivel record, deoarece vor fi cel mai probabil cu 20 de grade Celsius mai ridicate decât valoarea medie anuală înregistrată în Ajun de Crăciun, au anunţat oamenii de ştiinţă, citaţi de BBC.
Experţii în climatologie spun că tiparul acestor valuri de căldură din afara sezonului estival din zona Arcticii este direct asociat cu fenomenul de încălzire globală, indus de activităţile umane.
În medie, temperaturile înregistrate în zona arctică în lunile noiembrie şi decembrie din 2016 au fost cu 5 grade Celsius mai ridicate decât valorile medii multianuale.
De asemenea, în vara anului 2016, calota glaciară din Arctica a înregistrat al doilea cel mai scăzut nivel din istorie, potrivit datelor transmise de sateliţi.
Profesorul Frederike Otto, cercetătoare la Environmental Change Institute, afiliat Universităţii Oxford, a dezvăluit pentru BBC News că, în era preindustrială, ”un val de căldură precum acesta ar fi fost extrem de rar”. ”Ne-am aştepta ca el să apară o dată la 1.000 de ani”, a adăugat ea.
Potrivit declaraţiilor sale, oamenii de ştiinţă sunt foarte încrezători în teoria potrivit căreia tiparul climatologic este asociat cu modificarea antropogenică a climei.
”Am folosit mai multe modele de previziune computerizată în privinţa climei în abordările şi observaţiile noastre. Şi, în toate modelele noastre, am descoperit acelaşi lucru: nu putem să modelăm un val de căldură precum acesta fără un semnal antropogenic”, a explicat cercetătoarea britanică.
Potrivit previziunilor meteorologice, temperaturile de la Polul Nord vor atinge maximul acestui val de căldură în Ajun de Crăciun şi vor fi cu puţin mai mari decât punctul de îngheţ.
Aerul cald de deasupra Atlanticului de Nord se va deplasa spre Polul Nord trecând pe lângă insula Spitsbergen, formând nori care împiedică disiparea căldurii.
Frederike Otto spune că reducerea stratului de gheaţă din Arctica a contribuit la apariţia acestui ”feedback în buclă”.
”Dacă Globul se încălzeşte, atunci gheaţa marină şi gheaţa terestră se diminuează, apoi apa şi uscatul sunt expuse. Apoi, radiaţia solară este absorbită, în loc să fie reflectată, aşa cum ar trebui, de către gheaţă”, a explicat cercetătoarea britanică.
Modelele de previziune meteorologică arată că există un risc de 2% ca un astfel de val de căldură să se producă în fiecare an.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
