Construită în 1936, unul dintre cele mai mai frumoase monumente istorice din Bucureşti, Fântâna Mioriţa redevine funcţională, după un proces complex de restaurare realizat de Apa Nova Bucureşti, cu susţinerea Primăriei Municipiului Bucureşti. Fântâna amplasată la intrarea în Capitală, în apropierea Gării Băneasa, în faţa Muzeului de Artă Populară Prof. Dr. Nicolae Minovici, obiect de patrimoniu naţional, îşi dezvăluie acum publicului o imagine actuală.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Lucrările de reabilitare estetică şi funcţională au fost efectuate de Apa Nova, cu implicarea Primăriei Municipiului Bucureşti, în baza obligaţiilor asumate prin Contractul de Concesiune şi conform prevederilor Actului Adiţional nr. 10/2014. Reconstituirea din punct de vedere artistic s-a făcut în baza schiţelor originale, a planurilor existente ale acestui simbol al oraşului, lucrările de recondiţionare fiind realizate din materiale de calitate care să păstreze autenticitatea operei.

Pentru eficientizarea procesului de reabilitare, lucrările au fost separate în cele de restaurare a mozaicului şi lucrări operaţionale care au prevăzut intervenţii arhitecturale, de structură, de înlocuire a instalaţiilor şi echipamentelor învechite. În prezent, Fântâna Mioriţa integrează tehnologii care permit operarea în regim automatizat, dar şi consum redus de energie.

Mozaicul, realizat acum mai bine de 80 de ani de Miliţa Petraşcu, numită cea mai înzestrată femeie-sculptor a României în secolul XX, se afla într-o stare de degradare ce nu permitea restaurarea in situ. Astfel, acesta a fost scos cu avizul Ministerului Culturii, restaurat prin metode specifice de muzeografi şi replantat, după execuţia lucrărilor de consolidare a monumentului. Acum, exact ca in momentul inaungurarii, pe faţadele monumentului pot fi admirate frize de mozaic alb şi negru, fixate în piatră, care ilustrează scene din balada Mioriţa. Pe una din părţi sunt reprezentaţi cei trei ciobani şi cele trei turme de oi, iar pe cealaltă parte este ilustrată nunta stâpânului Mioriţei şi moartea acestuia.

Fântâna Mioriţa a fost realizată după planurile arhitectului Octav Doicescu şi a fost inaugurată, la lansare in toamna anului 1936, cu prilejul manifestărilor „Luna Bucureştilor”, eveniment în cadrul căruia a fost inaugurată şi expoziţia Satului Românesc, care avea să rămână până în zilele noastre cunoscută ca “Muzeul Satului”.

Reabilitarea Fântânii Mioriţa a fost un obiectiv comun al celor doi parteneri, Apa Nova Bucureşti şi Primăria Capitalei, care după ce, într-un proiect comun, au redat bucureştenilor, în anul 2018, Fântânile Urbane de la Piaţa Unirii, acum repun, pe harta urbană şi a vieţii culturale a oraşului, acest simbol arhitectural al începutului de secol XX.

Din 2000, Apa Nova Bucuresti şi-a asumat responsabilitatea gestionării resurselor de apă, tratarea şi distribuţia apei către consumatori, evacuarea apelor uzate şi a apelor meteorice din Municipiului Bucureşti. În cei 19 ani, sistemul de alimentare cu apă şi de canalizare a fost reabilitat, modernizat şi dezvoltat conform celor mai bune practici industriale în domeniu, realizări care se traduc prin investiţii care depăşesc 500 de milioane de euro până în prezent.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.