Impunerea obligaţiei de a instala case de marcat (de fapt, „module fiscale”, deoarece legea nu obligă imprimarea de bon fiscal ) la automate comerciale, cum sunt cele de cafea sau de snacksuri, ar putea scoate de pe piaţă peste 30% dintre acestea. Potrivit unei analize profit.ro, măsura însă nu poate fi fi implementată în condiţiile actuale, având în vedere că nu există un studiu de impact asupra industriei de vending, dar şi din cauza unor constrângeri de ordin tehnic.
Noua lege a caselor de marcat obligă firmele care operează automate comerciale să instaleze case de marcat (module fiscale specializate) la fiecare dintre aceste aparate. Acest lucru ar putea însă distruge Industria de Vending din România!
O consecinţă directă şi imediată a acestei obligaţivităţi ar putea fi reducerea numărului de automate aflate la dispoziţia consumatorilor, dar şi creşterea preţurilor la produsele din automate, în contextul unei concurenţe reduse, dar şi generată de creşterea costurilor pentru operatorii care vor reuşi să rămână pe piaţă.
Potrivit estimărilor oficiale, în prezent sunt operaţionale şi ar necesita case de marcat circa 90.000 de automate comerciale.
La finalul anului trecut, Guvernul a luat decizia de a prelungi termenul de instalare a caselor de marcat în automate până la finele anului 2020, din cauza faptului că cei care trebuiau să pună în practică litera legii nu au luat în calcul specificitatea acestor automate. În acest moment nu există o soluţie de casă de marcat (modul fiscal) care să fie compatibilă cu toate tipurile de automate existente pe piaţă. Termenul până la care modulele fiscale ar trebui instalate nu este unul realist şi cel mai probabil va trebui din nou amânat.
Amânarea obligaţiei este o decizie corectă a Guvernului, dar nu rezolvă fondul problemei şi anume că piaţa este atât de diversă încât aproape jumătate dintre automatele aflate în prezent în funcţiune ar putea fi scoase efectiv de pe piaţă deoarece, din punct de vedere tehnic, nu pot fi echipate cu module fiscale.
Circa 20% dintre automatele aflate acum în funcţiune sunt modele prea vechi pentru a se putea instala pe acestea case de marcat, în timp ce pentru peste 25% din automate sunt efectuate în prezent verificări, riscul fiind foarte ridicat ca nici acestea să nu poată fi echipate cu aparate de marcat.
Diversitatea foarte mare a parcului de automate comerciale face astfel imposibilă găsirea unei soluţii uşor de implementat, iar variantele posibile sunt extrem de costisitoare putând elimina astfel de pe piaţă aproape jumătate din automatele aflate în funcţiune.Impact este unul foarte puternic asupra tuturor celor care activează în Industria de Vending, dar mai ales asupra firmelor care le operează cât şi a utilizatorilor.
Mai grav este faptul că eventuala dispariţie a unui număr mare de automate ar afecta încasările la bugetul statului. Este absurdă situaţia în care se găseşte astăzi „Legiuitorul”, care, în încercarea sa de a optimiza şi de a creşte colectarea de taxe şi impozite, printr-o lege trecută prin Parlament fără un studiu de impact, riscă să distrugă o industrie întreagă şi să lase pe drumuri mii de angajaţi, iar în final să colecteze mai puţini bani la buget.
Un alt aspect care trebuie luat în considerare este că fiscalizarea propriu-zisă ar fi oricum foarte dificilă, în contextul în care serverele ANAF care ar trebui să preia date din automatele comerciale în timp real nu sunt încă funcţionale. Mai mult, inspectorii ANAF responsabili cu verificarea fiscalizării automatelor nu au pârghii sau instrumente de lucru concrete prin care să urmărească situaţia automatelor care dispun sau nu de case de marcat (module fiscale).
ANAF nu a reuşit nici până în prezent să-şi pună la punct sistemul informatic necesar pentru a prelua în timp real datele de la casele de marcat traditionale, cele aproape 500.000 instalate la firmele de retail clasice şi care utilizau anterior modelele vechi cu role de hârtie.
În prezent, sunt câţiva producători locali de case de marcat care se pare că au avut acces la informaţii şi care fac teste pentru a vedea în ce măsură echipamentele lor pot răspunde cerinţelor Ministerului de Finanţe Publice.
Ministerul de Finanţe Publice trebuie să pregătească normele de aplicare ale legii, însă aşteaptă specificaţiile tehnice ale caselor de marcat penntru automate comerciale de la ICI-Institutul de Cercetări Informatice, aceasta fiind instituţia însărcinată cu avizarea prototipurilor de case de marcat propuse de producători.
Ţinând cont de impactul disproporţionat şi de beneficiile pe care introducerea caselor de marcat la automate le-ar aduce statului, singurii beneficiari ai acestei măsuri sunt producătorii de case de marcat şi ICI - cei care vor lua o taxă piperată pentru avizarea acestora.
Autorităţile ar trebui să reevalueze planurile de a obliga firmele din domeniu să utilizeze aparate fiscale la fiecare automat sau cel puţin să ofere facilităţi fiscale, subvenţii ori termene de conformare care să nu afecteze atât de grav firmele din domeniu.
În alte state, de exemplu, pentru dotarea firmelor cu noi case de marcat au fost atrase fonduri europene ori s-au oferit suvenţii integrale pentru achiziţia acestora . Alte ţări au ales metode mai simple de fiscalizare de tipul impozitului forfetar, similar cu modelul folosit în HoReCa.
Cel mai normal lucru ar fi ca ministrul de Finanţe să acorde atenţie acestei industrii care angajează direct peste 3.000 de persoane, cu afaceri de peste 300 milioane euro.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
