Preşedintele Klaus Iohannis a declarat după şedinţa de joi cu ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, că au ăcut o analiză împreună asupra şcolii care a început de luni, iar situaţia este bună, peste 2 milioane de elevi începând fizic şcoala din 8 februarie. Conform preşedintelui , a doua mare temă discutată, despre care a afirmat că va avea un impact imens în sistemul educaţional românesc, este locul României Educate în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, preizând că banii europeni pot fi utilizaţi pentru digitalizare, dotări, modernizare şi realizarea de şcoli verzi. ”Învăţământul românesc trebuie să fie digitalizat”, a subliniat preşedintele, adăugând că ”o să mai avem învăţământ on-line”.
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, BVB, CEC Bank, Depozitarul Central, Infinity Capital Investments, ROCA Industry, Sphera, Teraplast, Evergent Investment
17 iunie - Eveniment Profit.ro: Piaţa imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediţia a IV-a. Parteneri: 123Credit, Cushman and Wakefield, Globalworth, Imobiliare.ro, Nordis, Meta Estate, Genesis Property
UPDATE - Klaus Iohannis: Digitalizare, dotări, modernizare şi realizarea de şcoli verzi, zonele în care pot fi utllizaţi banii europeni
”A doua temă mare este felul în care putem să finanţăm – substanţial – şcoala românească din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Sunt acei bani europeni, peste 30 de miliarde de euro, care vor fi la dispoziţia României în următorii ani pentru a repara ce s-a stricat prin criza economică cauzată de pandemie, pentru a face sistemele publice, economia României mai performante, mai reziliente. În acest sens, noi am căutat, împreună cu Ministerul, cele mai bune zone în care pot fi solicitaţi bani pentru a face şcoala românească mai bună. Dar ce înseamnă „şcoala românească mai bună” – noi dorim să oferim tuturor copiilor din România şansa de a învăţa, de a învăţa suficient de bine pentru a avea o meserie serioasă, o meserie a viitorului, în aşa fel încât toţi copiii să se realizeze ca oameni! Evident că, în acelaşi timp, ne dorim pentru dascăli, pentru tot personalul din învăţământ un mediu care îi încurajează să meargă mai departe, care îi face să aibă energie ca să dea o educaţie corespunzătoare tinerei generaţii” a declarat Iohannis.
”Pentru societatea românească, ne dorim tineri bine pregătiţi, care sunt dispuşi şi capabili să aibă meserii bune, meserii bănoase, şi, în final, să obţinem o societate care câştigă bine şi care îşi permite să plătească şi pensiile pentru cei în vârstă”, a adăugat el.
Preşedintele a subliniat că acum sunt multe şcoli cu probleme, cu un sistem care nu a fost suficient de bine finanţat de multe decenii şi cu elevi care, sigur, în ziua de astăzi, vor mai mult, vor o educaţie mai bună.
Iohannis a enumerat domenii în care pot fi utilizaţi banii europeni.
”Primul, digitalizarea – învăţământul românesc trebuie să fie digitalizat. Asta, sigur, înseamnă şi calculatoare, şi tablete pentru toţii elevii, dar înseamnă, în realitate, mult mai mult. Înseamnă platforme digitale pentru învăţământul on-line, fiindcă o să mai avem învăţământ on-line. Înseamnă digitalizarea întregului sistem şcolar. Trebuie să avem, odată şi odată, toate datele la un loc. Trebuie să ne pregătim pentru învăţământ on-line, însă învăţăm din lecţiile pandemiei. Este nevoie de materiale pentru învăţământul on-line, este nevoie de materiale auxiliare, este nevoie de pregătirea profesorilor şi învăţătorilor pentru învăţământul on-line, fiindcă învăţământul on-line nu este acelaşi ca învăţământul faţă-în-faţă. Deci, digitalizarea este un capitol mare şi greu şi poate fi rezolvat cu aceşti bani europeni”, a precizat Iohannis.
El s-a referit şi la capitolul dotare şi la faptul că nu s-au mai făcut dotări în şcolile româneşti de foarte mulţi ani.
”Este nevoie de enorm de multe lucruri! Calculatoare, tablete am menţionat deja, mobilier şcolar, este nevoie de dotarea laboratoarelor, este nevoie de dotarea bibliotecilor, este nevoie de dotarea tuturor şcolilor cu material didactic, material didactic auxiliar. Deci, un capitol foarte mare, care, din păcate, în ultimele decenii a fost în bună parte neglijat”, a adăugat preşedintele.
Un alt capitol care necesită bani eruopeni este cel de modernizare.
”Cu toţii ne amintim că în fiecare toamnă aflăm statistici care ne nemulţumesc profund: şcoli care nu sunt autorizate, şcoli care nu au toate dotările necesare, şcoli care, pur şi simplu, nu au ajuns în secolul XXI. Deci, modernizarea şcolilor din România este esenţială. Putem cu aceşti bani să rezolvăm toate aceste probleme: putem să dotăm şcolile, putem să le modernizăm, putem să rezolvăm problemele cu instalaţiile sanitare, cu protecţia împotriva incendiilor şi putem să aducem şcolile în secolul XXI din punct de vedere al dotărilor”, a explicat Klaus Iohannis.
Preşedintele a mai afirmat că putem să construim, să avem şcoli verzi, şcoli unde elevii învaţă despre mediu şi despre încălzirea globală, dar unde şcoala este o şcoală verde – unde se produce energia alternativă, unde se respectă circuitele materialelor şi aşa mai departe.
”Sunt doar câteva din zonele în care ne-am propus să folosim aceşti bani europeni pentru a schimba din temelii şcoala românească şi pentru a merge spre ceea ce am numit România Educată”, a conchis preşedintele Iohannis.
UPDATE - Iohannis: Ne-am uitat la şcolile din România care s-au redeschis fizic pentru copii în semestrul II şi pot să vă spun că situaţia este bună
”În primul rând, ne-am uitat la şcolile din România care s-au redeschis fizic pentru copii în semestrul II şi pot să vă spun că situaţia este bună. Sunt peste 10.000 de şcoli care funcţionează fizic, cu elevii prezenţi în şcoală. Sunt aproximativ 6.000 de unităţi de învăţământ – peste 6.000 de unităţi – care funcţionează în scenariul galben, asta însemnând că o parte semnificativă din copii merg fizic la şcoală, dar unii rămân în sistemul on-line. Summa summarum, peste 2 milioane de elevi au reînceput fizic şcoala de luni, 8 februarie. Asta reprezintă pentru 70% din totalul elevilor din România. Ceilalţi, care au rămas în on-line, îşi continuă studiile în această formă. Cu toţii, sigur, ne dorim ca localităţile care sunt în scenariul galbene sau în scenariul roşu, sau unele chiar carantinate să aibă o evoluţie pozitivă şi să iasă din aceste scenarii, trecând în scenariul verde”, ”, a afirmat preşedintele.
El a subliiat însă că ”trebuie să fim realişti: pandemia nu s-a terminat”.
”Chiar dacă, din fericire, s-au adoptat măsuri restrictive care au permis să se reducă succesiv numărul de bolnavi, să se reducă numărul de noi infectări, nu putem, din păcate, să spunem că am scăpat de pandemie. În continuare, este extrem de important să respectăm restricţiile impuse, să fim responsabili şi acum chiar avem un motiv foarte serios în plus. Sunt copiii din România, cărora trebuie să le oferim şcoală, şcoală în format fizic. Cu cât mai bine respectăm restricţiile, cu atât mai puţine cazuri de noi îmbolnăviri vom avea şi cu atât mai bine se va desfăşura şi şcoala în format fizic.”, a precizat Iohannis.
ŞTIREA INIŢIALĂ - Preşedintele Klaus Iohannis l-a convocat, joi, de la ora 14:00, la Palatul Cotroceni pe ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.
Întâlnirea celor doi vine în contextul în care cele mai multe unităţi de îmvăţământ din ţară au reluat, de luni, cursurile în format fizic, în localităţile unde rata cumulată a incidenţei este mai mică de 1 la mie.
De asemenea, discuţia are loc după confirmarea mai multor cazuri de infectare cu noul coronavirus în şcoli, în Bucureşti ţi în ţară.
O altă temă şedinţei ar putea fi şi impactul temperaturilor foarte scăzute anunţate pentru următoarele zile asupra activităţii şcolare.
Ministrul Educaţiei a anunţat, miercuri, că se pregăteşte o modificare a ordinului comun care stabileşte măsurile ce trebuie aplicate în şcoli, una dintr modificări urmând a viza portul măştii la orele de sport, iar alta cursurile în şcolile speciale.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
