Guvernul şi-a angajat miercuri răspunderea în Parlament pe proiectul de lege privind alegerea primarilor în două tururi, într-o şedinţă care a durat mai puţin de 30 de minute, în care premierul Ludovic Orban a prezentat argumentele Executivului şi atacat dur PSD, pe fondul vociferărilor parlamentarilor social-democraţi. Orban a întrebat PSD de ce doreşte să depună moţiune de cenzură şi dacă nu cumva se teme că primarii social-democraţi nu vor mai obţine un nou mandat. Anterior, el a argumentat decizia Guvernului de promovare a acestei legi prin dorinţa de a permite cetăţenilor să-şi aleagă primarii printr-un sistem care să confere legitimitate celor aleşi - 50 la sută plus 1 dintre alegătorii prezenţi la urne. El a mai afirmat că legea existentă în 1992 era mai aproape de exigenţele democratice.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

 

UPDATE - La finalul şedinţei de plen, preşedintele Camerei Deputaţilor Marcel Ciolacu a declarat, ironic: ”Îmi pare rău că, procedural, nu pot auzi şi argumentele doamnei vicepremier de ce a modificat legea”. Ciolacu a făcut aluzie la faptul că în 2011 Raluca Turcan a votat pentru alegerea primarilor într-un tur de scrutin.

UPDATE - ”Am văzut că PSD a anunţat că depune o moţiune de cenzură. Sincer, nu înţeleg motivele acestei moţuni de cenzură. M-am uitat pe rezultatele legrilor locale din 2016, care, trebuie să ştiţi, peste 1.500 dintre primarii care au câştigat alegerile au câştigat cu 50 plus 1. Voi ar trebui să susţineţi acest sistem de alegere sau poate vă este frică că aceşti primari nu şi-au făcut treaba în comunităţi, că aceşti primari au fost afectaţi de guvernarea dezastruoasă pe care aţi adus-o ca o năpastă pe capul românilor. Poate aceşti primari nu mai au capacitatea să ia 50% plus 1 deşi aţi pompat toate resursele, fără număr, de la bugetul de stat”, a declarat premierul.

”Acest mecanism de vot este unul care după părerea mea nu conferă un drept deplin cetăţenilor dintr-o comunitate locală de a alege un primar care într-adevăr să aibă legimitate pentru a conduce destinele comunităţii. Mai mult decât atât, acest sistem de vot restrânge dreptul cetăţenilor nemulţumiţi dintr-o comunitate locală de a schimba un primar care nu şi-a făcut treaba, care nu şi-a respectat promisiunile electorale şi care nu a avut capacitatea să dezvoltate comunitatea locală. În sistemul de alegere într-o majoritate relativă chiar dacă numărul cetăţenilor nemulţumiţi de modul în care a gestionat administraţia publică locală un primar depăşeşte procentul de 50 la sută, nu spun că poate fi şi de 70 la sută şi de 75 la sută şi avem situaţii în care chiar dacă 80 la sută dintre cetăţenii unei comunităţi locale au fost nemulţumiţi, nu au putut să schimbe primarul. De ce? Că voturile nemulţumiţilor se distribuie la mai mulţi candidaţi. În alegerile locale din 2016 s-au ales primari candidaţi care nu au avut nici măcar 30 la sută din voturi, aproape 50 de candidaţi au fost aleşi în condiţiile în care nu au întrunit nici 30 la sută din numărul de voturi al cetăţenilor care s-au prezentat la vot. Dacă ţinem cont şi că prezenţa la vot a fost de 50-60 la sută, avem situaţii în care un primar a fost votat de 10 la sută dintre cetăţenii cu drept de vot dintr-o comunitate locală”, a argumentat premierul.
 
El a mai spus că peste 600 dintre primarii care au fost aleşi în 2016 au fost aleşi cu un rezultat de sub 50 la sută din voturile exprimate de cetăţeni. Mecanismul de alegere a primarilor trebuie să fie un mecanism care să permită cetăţenilor să aibă minime garanţii asupra bunei adminstrări a localităţii, asupra unei guvernări locale performante care într-adevăr să ducă la dezvoltarea comunităţii locale. 
 
”Noi punem pe masă mandatul Guvernul pe care l-am obţinut nu de la parlamentarii PSD, ci de la parlamentarii care au avut înţelepciunea faţă de români să trimită acasă un guvern care nu avea nicio legătură cu România şi cu interesele României pentru că România trebuie să asigure o democraţie autentică, trebuie să permită fiecărui cetăţean să îşi aleagă primari legitimi care să aducă dezvoltare în comunităţile locale, nu să mărească numărul de ajutoare sociale, nu să crească dependenţa populaţiei faţă de primărie astfel încât să fie transformaţi în masa de manevră a primarilor PSD care au fost nu promotorii dezvoltării, ci promotorii sărăciei, subdezvoltării”, a conchis Orban.

STIREA INIŢIALĂ - Guvernul vine în faţa Parlamentului miercuri, de la ora 14:00, pentru a treia oară de la preluarea mandatuluil, pentru a-şi angaja răspunderea pe un proiect de lege.

Premierul Ludovic Orban a anunţat, la începutul şedinţei de Guvern din 16 ianuarie, decizia de asumare a răspunderii Guvernului pentru modificare Legii Alegerilor locale, pentru a reveni la alegerea primarilor în două tururi de scrutin. 

Proiectul, care modifică Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, are ca principală prevedere modificarea Articolului 101 din Legea alegerilor locale, stabilind că este declarat ales primar candidatul care a întrunit majoritatea de jumătate plus unu din voturile valabil exprimate, iar dacă niciunul dintre candidaţi nu a obţinut majoritatea de jumătate plus unu din voturile valabil exprimate, fapt care se va consemna în procesul-verbal încheiat de biroul electoral de circumscripţie, se organizează un al doilea tur de scrutin, inclusiv  în caz de balotaj între candidaţi.
La al doilea tur de scrutin participă numai candidaţii clasaţi pe primele două locuri, în funcţie de cel mai mare număr de voturi valabil exprimate obţinute, respectiv candidaţii aflaţi în situaţie de balotaj.   Al doilea tur de scrutin are loc la două săptămâni de la primul tur. 

În şedinţa de marţi seară, Guvernul a adoptat mai multe amendamente la proiectul de lege privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin, Principalele amendamente vizează stabilirea la 60 de zile înaintea alegerilor a intervalului de timp minim pentru ca persoanele care şi-au stabilit reşedinţa într-o circumscripţie electorală să poată vota în circumscripţia respectivă, în proiectul iniţial termenul fiind de 90 de zile, precum şi  reducerea numărului de semnături pentru depunerea candidaturilor de la 1% la 0,5% din lista electorală din localitatea respectivă, reprezentarea în birourile electorale şi acreditarea observatorilor.

După asumarea răspunderii, există un termen de trei zile în care poate fi depusă moţiune de cenzură.

PSD a anunţat că, împreună cu UDMR, va depune moţiunea de cenzură, iar liderul PSD, Marcel Ciolacu, s-a arătat convins că aceasta va trece, deşi, matematic, cele două formaţiuni nu au numărul de voturi necesare.

”Părerea noastră, chiar dacă matematic nu avem numărul de voturi, că va trece această moţiune şi după ce vom depăşi această etapă vom veni şi cu propunerile utlerioare”, a declarat Marcel Ciolacu, spunând că ar fi nevoie de şase sau şapte voturi pentru a trece moţiunea.

USR, ALDE, Pro România şi PMP nu susţin moţiunea de cenzură pe care PSD anunţă că o va depune.

Potrivit articolului 114 din Constituţie, Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.

Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, este adoptată.

Dacă Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.

În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate, dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere.

 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.