Preşedintele interimar al USR, Dominic Fritz, a afirmat că problema luptei anti-corupţie nu stă doar în publicarea declaraţiilor de avere şi interese şi a menţionat că, în 2023, Agenţia Naţională de Integritate a constatat doar 11 cazuri de averi nejustificate. Fritz consideră că este nevoie de o reformă a ANI şi că deocamdată această instituţie este folosită ca un instrument politic.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email
Dominic Fritz a fost întrebat, vineri, într-o conferinţă de presă, cui crede că serveşte hotărârea CCR privind declaraţiile de avere.
 
Evenimente
19 iunie Perspectivele macroeconomice şi fiscale ale României
”Decizia Curţii Constituţionale este finală, de aceea nu aş vrea să speculez prea mult cum s-a produs, însă pentru noi, USR, este clar că avem nevoie în continuare de transparenţă şi de aceea vom lucra la un proiect de lege care va integra critica de neconstituţionalitate şi va vedea dacă nu există o variantă de lege prin care putem să obţinem în continuare transparenţa averilor pentru demnitari şi funcţionari şi în acelaşi timp să respectăm - trebuie acum să facem analiza motivării - să respectăm ce standarde de constituţionalitate impune CCR-ul”, a declarat Dominic Fritz.
 
El a adăugat că problema luptei anti-corupţie nu constă doar în publicarea declaraţiilor de avere. 
 
”În acelaşi timp, vreau să spun foarte clar că problema luptei anti-corupţie nu stă doar în publicarea declaraţiilor de avere şi de interese, ci dimpotrivă, ANI momentan nu funcţionează, este rizibil că, de exemplu în anul 2023, ANI a constatat 11 cazuri de averi nejustificate, asta în timp ce oricare cetăţean poate imediat să numească cel puţin un politician, un vameş, un funcţionar care are un ceas, o maşină, o casă unde nu este de explicat de unde sunt banii pentru această avere”, a transmis liderul USR.
 
El consideră că ANI trebuie reformată. 
 
”Deci aici diferenţa între constatările oficiale ale ANI şi ce văd românii în viaţa de zi cu zi sunt atât de mari că e evident că avem nevoie de o reformă a ANI. ANI momentan este folosită ca un instrument politic, în loc să descopere cu adevărat averile nejustificate şi pentru asta avem nevoie de tehnologie, de automatizare şi de o conducere nouă şi credibilă”, a explicat Dominic Fritz, aflat în proces cu ANI, după ce, în iulie 2024, Agenţia Naţionaşă de Integritate a anunţat că s-a aflat în conflict de interese administrativ.

”Persoana evaluată a contractat un împrumut în campania electorală de la o persoană fizică. Ulterior, în perioada exercitării mandatului de primar, în luna noiembrie 2020, a întocmit un act administrativ în folosul societăţii reprezentată de persoana fizică, încălcând regimul juridic al conflictelor de interese. Astfel, persoana evaluată a încălcat prevederile art. 70 din Legea nr. 161/2003 coroborate cu prevederile art. 228, alin. (1), lit. b) din O.U.G. nr. 57/2019”, preciza ANI.

Fritz a contestat raportul ANI la Curtea de Apel Timişoara şi a şi ridicat excepţii de neconstituţionalitate vizând prevederi din Legea 170/2010, decizia instanţei fiind:  ”Dispune sesizarea Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 228 alin. 1 lit. b din OUG 57/2019 privind Codul administrativ şi ale art. 25 alin. 3 din Legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative faţă de dispoziţiile art. 1 alin. 5 din Constituţia României, art. 53 alin. 2 raportat la art. 37 din Constituţia României şi art. 16 alin. 1 din Constituţia României, excepţie invocată în dosarul 924/59/2024 al Curţii de Apel Timişoara-Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal de reclamantul Fritz Dominic Samuel în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate”.

Decizia a fost contestată de ANI, dosarul aflându-se la ICCJ, în ”procedură de filtru”, primul termen de judecată urmând a fi alocat ulterior, potrivit site-ului instanţei supreme.

CCR a decis joi, în urma sesizării unei alte persoane, într-un alt dosar, că prevederile legale potrivit cărora declaraţiile de avere trebuie să conţină şi bunurile şi veniturile soţilor sunt neconstituţionale, admiţând astfel o sesizare vizând articole ale Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice.

”Determină asumarea răspunderii penale a declarantului pentru informaţii pe care acesta nu le deţine/nu le cunoaşte în mod direct”, a argumentat Curtea.

De asemenea, declaraţiile de avere nu vor mai fi publice, Curtea invocând ”concepţia europeană orientată spre necesitatea protecţiei vieţii private şi a datelor cu caracter personal”, dar şi prevederea din Constituţie potrivit căreia ”autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată”.

Decizia Curţii produce efecte pentru viitor şi nu priveşte declaraţiile de avere şi de interese depuse anterior publicării deciziei în Monitorul Oficial.

Oficialii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) au transmis, joi, că decizia CCR referitoare la declaraţiile de avere şi interese poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internaţional în ultimii 20 de ani în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii în funcţia publică.

De asemenea, poate afecta aderarea la OCDE şi progresele înregistrate de România în cadrul exerciţiilor de monitorizare de la nivelul Uniunii Europene (Raportul privind Statul de Drept) sau Consiliul Europei (Grupul de State împotriva Corupţiei – GRECO)”.

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.