Curtea Constituţională a admis miercuri sesizarea ÎCCJ referitoare la reducerea de la 10 la 7 ani a condiţiei de vechime pentru procurorii DNA şi DIICOT, au declarat pentru News.ro surse din cadrul CCR. Ulterior, CCR a explicat într-un comunicat că reperul pentru stabilirea condiţiei de vechime necesare accederii la funcţia de procuror în cadrul direcţiilor specializate este cel stabilit pentru promovarea în funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, atât sub aspectul naturii vechimii (efectivă), cât şi sub cel al temporalităţii sale (10 ani), astfel că, în niciun caz, standardul numirii în funcţie nu poate fi inferior celui al promovării în funcţie la nivelul antereferit. Totodată, specializarea poate implica o condiţie superioară de vechime pentru accederea în respectiva funcţie, dar nicidecum una inferioară.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

UPDATE - ”În şedinţa din 14 iulie 2021, Curtea Constituţională, în cadrul controlului legilor anterior promulgării, a decis: 

Cu majoritate de voturi,

1. A admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a constatat că dispoziţiile art.II din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară sunt neconstituţionale.

Cu unanimitate de voturi,

2. A respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, în ansamblul său, este constituţională în raport cu criticile de neconstituţionalitate extrinsecă formulate”, anunţă CCR într-un comunicat.

”Cu privire la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă formulate prin prisma încălcării principiului bicameralismului, Curtea a reţinut că propunerea legislativă iniţiată reglementa modificarea şi completarea atât a Legii nr.303/2004, cât şi a Legii nr.304/2004. Camera de reflecţie a avut ocazia să se pronunţe pe modificarea Legii nr.304/2004, modificare pe care a respins-o în mod expres şi explicit. Camera decizională a reintrodus în corpul legii respectiva modificare a Legii nr.304/2004, astfel că nu i se poate opune faptul că această modificare prezintă un element de noutate faţă de propunerea legislativă asupra căreia s-a pronunţat Camera de reflecţie. Reluarea conţinutului normativ eliminat/respins de către cea de-a doua Cameră, prin mijlocirea unui amendament depus, nu echivalează cu încălcarea principiului bicameralismului, ci reprezintă o expresie a acestuia. Prin urmare, Curtea a constatat că nu sunt încălcate prevederile art.61 alin.(2) şi art.75 din Constituţie cu referire la principiul bicameralismului”, precizează Curtea.

Cu privire la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă formulate, Curtea, având în vedere structura ierarhică a Ministerului Public, a stabilit că legiuitorul are obligaţia constituţională să instituie, în plan vertical, condiţii de acces generale şi specifice în funcţiile de execuţie aflate pe niveluri ierarhice diferite. Dacă în cadrul aceluiaşi nivel ierarhic sunt organizate direcţii specializate, legiuitorul poate stabili, în plan orizontal, condiţii speciale sau derogatorii de acces în cadrul acestora faţă de cele generale şi specifice deja existente; însă, marja sa de apreciere nu poate să se manifeste aleatoriu/arbitrar/subiectiv, ci ea trebuie să fie unitară şi coerentă, cu respectarea principiului controlului ierarhic în cadrul Ministerului Public.

Vechimea în funcţie este elementul obiectiv pe care se grefează orice procedură de concurs sau interviu pentru avansarea în grad profesional/nivel de parchet şi reprezintă o condiţie necesară oricărei activităţi desfăşurate la nivel înalt sau specializat.

DNA şi DIICOT sunt direcţii specializate în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie învestite cu instrumentarea unor cauze de o complexitate ridicată circumscrise combaterii criminalităţii organizate, terorismului sau corupţiei, după caz.

Comform CCR, reperul pentru stabilirea condiţiei de vechime necesare accederii la funcţia de procuror în cadrul direcţiilor specializate este cel stabilit pentru promovarea în funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, atât sub aspectul naturii vechimii (efectivă), cât şi sub cel al temporalităţii sale (10 ani), astfel că, în niciun caz, standardul numirii în funcţie nu poate fi inferior celui al promovării în funcţie la nivelul antereferit. Totodată, specializarea poate implica o condiţie superioară de vechime pentru accederea în respectiva funcţie, dar nicidecum una inferioară.

”Rezultă că este nu numai raţional, dar şi imperativ din punct de vedere al exigenţelor constituţionale ca vechimea efectivă pentru numirea în funcţiile de procuror DIICOT sau DNA să reflecte poziţia constituţională supraordonată a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în structura Ministerului Public, calitatea de structură specializată a acestor direcţii, precum şi caracterul superior al rangului dobândit. Ar fi paradoxală plasarea celor două direcţii specializate la cel mai înalt nivel ierarhic şi compunerea acestora din procurori aflaţi la început de carieră a căror vechime nu le permite nici măcar promovarea în funcţia de procuror la parchetul de pe lângă tribunal. În consecinţă, vechimea efectivă în funcţie pentru aceste numiri trebuie să fie cel puţin aceeaşi cu cea necesară pentru accederea în funcţia de procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Astfel, art.II din legea analizată contravine poziţiei constituţionale a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în structura Ministerului Public şi, totodată, încalcă egalitatea în drepturi, nu se integrează în ansamblul legislaţiei şi se constituie într-un element de incoerenţă legislativă. Prin urmare, Curtea a reţinut încălcarea art.1 alin.(3) şi (5), art.16 alin.(1) şi art.131 din Constituţie. Legiuitorului îi revine obligaţia de a pune de acord soluţia legislativă constatată ca fiind neconstituţională cu decizia Curţii Constituţionale, sens în care urmează să modifice condiţiile de vechime stabilite prin art.II [cu referire la art.79 ind.1 alin.(3) şi art.87 alin.(2) din Legea nr.304/2004] şi să le coreleze cu art.44 alin.(1) lit.c) şi alin.(2) din Legea nr.303/2004”, se arată în decizia Curţii Constituţionale.

Soluţia Curţii Constituţionale consolidează poziţia instituţională a celor două direcţii specializate, valorificând specializarea, calificarea şi experienţa procurorilor.

Decizia este definitivă şi general obligatorie.

ŞTIREA INIŢIALĂ - Curtea Constituţională a României a admis sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) depusă împotriva modificărilor aduse de coaliţia PNL – USR PLUS – UDMR legilor justiţiei, sesizare ce viza şi reducerea de la 10 la 7 ani a vechimii necesare pentru selecţia procurorilor DNA şi DIICOT.

Conform surselor citate, judecătoarele Simina Tănăsescu şi Livia Stanciu au formulat opinii separate.

Decizia de aditere a fost luată cu 5 voturi ”pentru” şi trei împotrivă.

Sesizarea  ÎCCJ a vizat şi încălcarea principiului bicameralismului, adică faptul că, prin aceeaşi iniţiativă legislativă, în Cameră a fost modificată doar Legea 303/2004 (eliminarea numirii fără concurs a judecătorilor şi procurorilor şi reglementarea transferului magistraţilor), pe când în Senat a fost modificată şi legea 304/2004 (reducerea vechimii de la 10 la 7 ani). Aceasta a fost însă respinsă de judecătorii Curţii Constituţionale.

 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.