Curtea Constituţională a admis, miercuri, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind legea prin care unităţile administrativ-teritoriale pot achiziţiona simplificat terenuri agricole din extravilan, actul normativ fiind neconstituţional. Pe 7 iulie, şeful statului formulase o cerere de neconstituţionalitate la CCR asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului.
UPDATE - „În esenţă, Curtea a reţinut că legea criticată trebuia adoptată ca lege organică şi nu ordinară, întrucât operează modificări de substanţă asupra regimului juridic general al proprietăţii, care, potrivit art.73 alin.(3) lit. m) din Constituţie, trebuie reglementat prin lege organică. Legea examinată extrage categoria terenurilor agricole situate în extravilan pe care sunt amplasate culturi de pomi şi de viţă-de-vie, aflate în proprietatea persoanelor fizice, din câmpul de aplicare a unei legi organice - Legea nr.17/2014 şi îi configurează, astfel, un regim juridic derogator, propriu, care impunea adoptarea sa prin lege organică”, arată comunicatul de presă al CCR.
ŞTIREA INIŢIALĂ - În sesizare, Klaus Iohannis precizat că prin legea supusă controlului de constituţionalitate, se modifică şi se completează Legea nr. 17/2014 în sensul: excluderii din sfera de aplicare a acestei legi, a terenurilor agricole situate în extravilan, pe care sunt amplasate culturi de pomi şi viţă-de-vie, aflate în proprietatea persoanelor fizice, care pot înstrăina o suprafaţă de cel mult 3 ha într-o perioadă de 3 ani; instituirii posibilităţii de achiziţionare de terenuri agricole situate în extravilan, pentru obiective de investiţii de interes public local de către unităţile administrativ-teritoriale, prin excepţie de la condiţiile şi termenele prevăzute la alin. (2) şi (3) ale art. 41 din Legea nr. 17/2014, privind exercitarea dreptului de preempţiune, de către persoanele fizice, persoanele juridice şi alţi potenţiali cumpărători; înlăturării obligaţiei de plată a impozitului de 80% pe suma ce reprezintă diferenţa dintre preţul de vânzare şi preţul de cumpărare, în baza grilei notarilor din respectiva perioadă în cazul vânzărilor ce au ca obiect terenurile agricole situate în extravilan pe care sunt amplasate culturi de pomi şi viţă-de-vie, înainte de împlinirea a 8 ani de la cumpărare.
„Prin legea supusă controlului de constituţionalitate, se modifică şi se completează Legea nr. 17/2014 în sensul: excluderii din sfera de aplicare a acestei legi, a terenurilor agricole situate în extravilan, pe care sunt amplasate culturi de pomi şi viţă-de-vie, aflate în proprietatea persoanelor fizice, care pot înstrăina o suprafaţă de cel mult 3 ha într-o perioadă de 3 ani; instituirii posibilităţii de achiziţionare de terenuri agricole situate în extravilan, pentru obiective de investiţii de interes public local de către unităţile administrativ-teritoriale, prin excepţie de la condiţiile şi termenele prevăzute la alin. (2) şi (3) ale art. 41 din Legea nr. 17/2014, privind exercitarea dreptului de preempţiune, de către persoanele fizice, persoanele juridice şi alţi potenţiali cumpărători; înlăturării obligaţiei de plată a impozitului de 80% pe suma ce reprezintă diferenţa dintre preţul de vânzare şi preţul de cumpărare, în baza grilei notarilor din respectiva perioadă în cazul vânzărilor ce au ca obiect terenurile agricole situate în extravilan pe care sunt amplasate culturi de pomi şi viţă-de-vie, înainte de împlinirea a 8 ani de la cumpărare”, arată şeful statului în sesizarea făcută către Curtea Constituţională.
Un alt argument adus de către preşedintele Iohannis este acela că „excluderea din sfera de aplicare a Legii nr. 17/2014 a terenurilor agricole situate în extravilan, pe care sunt amplasate culturi de pomi şi viţă-de-vie, aflate în proprietatea persoanelor fizice, care pot înstrăina o suprafaţă de cel mult 3 ha într-o perioadă de 3 ani - prin art. I pct.1 din legea criticată - reprezintă o modificare a condiţiilor în care cetăţenii străini şi apatrizii vor putea dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor agricole situate în extravilan, pe care sunt amplasate culturi de pomi şi viţă-de-vie. Din această perspectivă constituţională, modificarea condiţiilor respective impunea adoptarea legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/2014 ca lege organică în conformitate cu dispoziţiile art. 44 alin. (2) teza a II-a din Legea fundamentală”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
