Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a transmis, duminică, la sărbătorirea Zilei NATO în România, că, în ultimii ani, contextul de securitate din regiunea Mării Negre, care a culminat cu invazia ilegală a Rusiei în Ucraina, a evidenţiat emergenţa unor riscuri şi ameninţări noi. ”Acestea au reclamat acţiuni concrete şi oportune din partea Alianţei Nord-Atlantice, acţiuni în cadrul cărora, având în vedere proximitatea faţă de această zonă de război, România deţine unul din locurile centrale”, a arătat el. Tîlvăr a afirmat că instabilitatea mediului de securitate din regiune şi asertivitatea Rusiei determină continuarea consolidării posturii de descurajare şi apărare aliată, menţionând că România a participat activ la implementarea deciziilor aliate, încă de la accederea în NATO.
”Marcăm astăzi 19 ani de la momentul accederii cu drepturi depline în cea mai puternică alianţă politico-militară din lume, o alianţă fundamentată pe valori comune universale, precum democraţia, drepturile omului şi statul de drept, şi care protejează un miliard de cetăţeni şi teritoriile naţiunilor din care aceştia fac parte. Începând cu semnarea Tratatului la Washington şi ceremonia arborării drapelului la Cartierul General al NATO, în urmă cu 19 ani, istoria consemnează deja momentul de la care România a început să beneficieze de cea mai puternică garanţie de securitate pe care ne bazăm în vremuri cum, din păcate, sunt cele pe care le trăim acum, în contextul ameninţător creat de agresiunea rusă în Ucraina”, a arătat Angel Tîlvăr, în mesajul transmis duminică.
El le-a mulţumit militarilor, amintindu-i pe cei care se află în misiuni de luptă şi operaţii în Lituania, Polonia, Bosnia şi Herzegovina, Kosovo, în misiuni individuale în Africa sau Orientul Mijlociu, în misiuni permanente din structura de comandă sau de forţe a NATO din ţară şi din străinătate, în serviciul de luptă permanent de supraveghere aeriană sau maritimă desfăşurat în ţară, în servicii de zi şi de permanenţă în unităţi militare, în exerciţii şi antrenamente pe terenurile de instrucţie sau în baze militare, alături de aliaţi din Franţa, Italia, Luxemburg, Macedonia de Nord, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania şi Statele Unite ale Americii.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene. Parteneri: BCR, BRD, CEC
6 iunie - Maratonul Energiei
”Contextul de securitate din ultimii ani din regiunea Mării Negre, ce a culminat cu invazia ilegală a Rusiei în Ucraina, a evidenţiat emergenţa unor riscuri şi ameninţări noi. Acestea au reclamat acţiuni concrete şi oportune din partea Alianţei Nord-Atlantice, acţiuni în cadrul cărora, având în vedere proximitatea faţă de această zonă de război, România deţine unul din locurile centrale. Intervenţiile Federaţiei Ruse din Georgia, anexarea ilegală a Crimeei şi declanşarea războiului de agresiune la adresa Ucrainei, concomitent cu încălcările repetate ale tratatelor încheiate şi ordinii internaţionale de către regimul de la Moscova, au afectat echilibrul de securitate în regiune”, a susţinut ministrul Apărării.
Potrivit acestuia, anii 2014 şi 2022 au reprezentat momente de cotitură în abordarea apărării colective la nivelul NATO.
”Postura militară şi atitudinea agresivă a Federaţiei Ruse în recâştigarea statutului de putere globală au avut un impact major asupra securităţii flancului estic al Alianţei. În continuare, instabilitatea mediului de securitate din regiune şi asertivitatea Rusiei ne determină să continuăm consolidarea posturii de descurajare şi apărare aliată şi să conştientizăm consecinţele comportamentului acestei naţiuni agresoare pe termen mediu şi lung. Încă de la accederea cu drepturi depline în Alianţă, România a participat activ la implementarea deciziilor aliate printr-o participare consistentă cu trupe şi mijloace la misiunile NATO din Orientul Mijlociu şi Balcanii de Vest, cât şi în cadrul exerciţiilor şi aplicaţiilor desfăşurate în ţările aliate şi partenere. De asemenea, România şi-a consolidat constant profilul său în NATO, atât prin contribuţii conceptuale, cât şi pe dimensiunea operaţională, deciziile adoptate la nivel înalt, începând din 2014 şi până în prezent, regăsind ţara noastră printre naţiunile ce au propus şi au obţinut acceptul pentru crearea unei arhitecturi de securitate pe propriul teritoriu, complet integrată în structura de forţe a NATO, începând de la nivel brigadă şi până la nivel corp de armată”, a continuat Tîlvăr.
El a menţionat că, în acelaşi efort de consolidare a apărării euro-atlantice, în 2015, România a decis participarea la dezvoltarea sistemului american de apărare antirachetă, parte integrantă a sistemului NATO, care oferă o capacitate avansată de apărare a populaţiilor, teritoriului aliat şi a forţelor aliate în faţa unui potenţial atac cu rachete balistice.
”Participarea României la dezvoltarea componentei europene, prin găzduirea sistemului de interceptori tereştri AEGIS ASHORE, amplasat la Deveselu, cu scop pur defensiv de apărare a populaţiei, teritoriului şi forţelor Europei, reprezintă un succes al ţării noastre, care şi-a consolidat, astfel, poziţia de aliat de încredere. Aderarea la NATO a adus cu sine schimbări profunde la nivelul organismului militar. Atât România, cât şi Alianţa Nord Atlantică se pot baza în prezent pe o armată profesionistă, experimentată şi exersată în misiuni în teatrele de operaţii. Mai mult, în baza acordului politic din anul 2015, Armata României parcurge un proces accelerat de înzestrare cu tehnică militară modernă, ritm ce va continua şi în anii următori, în baza creşterii bugetului apărării la 2,5 procente din Produsul Intern Brut. În încheiere, îi asigur atât pe români, cât şi pe aliaţi că NATO poate conta pe România, iar România poate conta pe NATO în eforturile comune şi constante de apărare împotriva oricăror tipuri de ameninţări prezente sau viitoare”, a conchis Angel Tîlvăr.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
