Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a afirmat, luni seară, că nu este "încântat" de postura în care s-a aflat România, spunând însă că acest lucru nu trebuie să mire pe nimeni în contextul în care, ani la rând, disputele politice interne au fost "exportate" la Bruxelles. "Sigur că Comisia Europeană nu este deloc confortabilă cu apariţia acestor protocoale care dovedesc fără putinţă de tăgadă că în România putem să discutăm despre orice în privinţa statului de drept, dar nu avem stat de drept", a mai spus Tăriceanu.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

"Nu sunt încântat de postura în care s-a aflat astăzi România, dar, din punctul meu de vedere, să nu ne mire că, după ani de zile în care am exportat disputele politice interne la Bruxelles, ne trezim în faţa unei astfel de situaţii. Pe de altă parte, sigur că Comisia Europeană nu este deloc confortabilă cu apariţia acestor protocoale care dovedesc fără putinţă de tăgadă că în România putem să discutăm despre orice în privinţa statului de drept, dar nu avem stat de drept", a declarat Călin Popescu Tăriceanu, într-o intervenţie telefonică la Antena 3.

El a afirmat că în dezbatere s-au folosit foarte multe generalităţi.

"Sigur că această dezbatere, în care s-au folosit foarte multe generalităţi, în care am asistat la luări de poziţie care dovedesc, aşa cum spunea şi ministrul Toader, şi o lipsă de informare, şi o lipsă de bună credinţă, va pregăti dezbaterea care va avea loc pe data de 3, dezbatere care în mod normal ar trebui să se încheie cu o rezoluţie, rezoluţie care ştim că a fost amânată pentru luna noiembrie. Sigur că între timp noi putem să facem anumite chestiuni (...) legile de organizarea a justiţiei nu au cum să afecteze lupta împotriva corupţiei, aşa cum s-a spus în această seară de către unii dintre intervenienţi, mulţi văd că se pricep în această problemă, puţini cunosc pe fond care este conţinutul reformelor care s-au făcut în România în această perioadă. Chiar şi aşa, putem să arătăm cum am arătat şi până acum, că avem deschiderea necesară la dialog, atât cu Comisia Europeană, cât şi cu Comisia de la Veneţia, să putem să discutăm care sunt observaţiile lor", a adăugat Tăriceanu.

El a spus că ar încadra aceste observaţii în două categorii distincte: chestiunile de natură mai degrabă tehnică şi cele de oportunitate politică.

"Chestiunile de natură tehnică ar fi de exemplu separarea carierei judecătorilor de cea a procurorilor, şi aici cred că Comisia de la Veneţia, chiar dacă poate să facă anumite observaţii - nu ştiu dacă a făcut în această privinţă, dar ele nu pot fi considerate, aceste alegeri făcute de Parlament, ca fiind reprobabile sau care să pună sub semnul întrebării progresul în privinţa consolidării statului de drept, din contră. Sigur că sunt şi celelalte chestiuni, de natură politică: mecanismul, de exemplu, referitor la numirea procurorilor de rang înalt. Şi aici, ştiti foarte bine că aceste mecanisme depind de la ţară la ţară. Şi m-aş îndoi ca din partea Comisiei Europene sau Comisiei de la Veneţia să ni se poată impune o anumită soluţie în aceste chestiuni. Totul rămâne să existe o disponibilitate la dialog din partea Guvernului, din partea Parlamentului, pe care am arătat-o şi, evident, ar fi foarte mult de dorit să trecem de la enunţuri de tip general la chestiuni concrete, care să poată să fie remediate dacă într-adevăr pun în pericol justiţia din România, eu ştiu, sau alte elemente", a mai spus Tăriceanu.

În opinia sa, România "nu e o problemă în mod special", în prezent.

"După cum aţi văzut însă, în momentul în care s-a încercat ducerea discuţiei în planul statului de drept, cei care au răspuns, prim vicepreşedintele Comisiei a trecut imediat la subiectul corupţiei. Când s-a discutat despre corupţie şi părea să fie chestiunea oarecum clară, a intervenit problema referendumului pentru definirea familiei. Deci, aceste jocuri politice, dacă nu le vedem şi dacă nu constatăm activitatea celor care gestionează la nivelul Comisiei anumite instrumente, sigur că putem să rămânem dezamăgiţi, putem să considerăm că, eu ştiu, suntem nedreptăţiţi. Nu e o problemă în mod special România, cred, în acest moment", a afirmat preşedintele Senatului.

Potrivit acestuia, problema este că se apropie alegerile pentru Parlamentul European, iar unii din parlamentarii care au participat la dezbateri vor să îşi facă campanie.

"Sunt multe agende individuale, sunt agendele unor partide, sunt agendele grupărilor care se fac în perspectiva alegerilor pentru Parlamentul European şi, mai ales, pentru configurarea politică de după Parlamentul European care influenţează această dezbatere şi sigur că, aş putea spune, România a căzut într-un moment prost din acest punct de vedere, mai ales că, în loc să facem o figură bună în perspectiva pregătirii preşedinţiei Consiliului European, noi suntem subiectul unei astfel de dezbateri care afectează, fără îndoială, imaginea României. Nu-mi rămâne, în final, decât să regret atitudinea unora dintre europarlamentarii români care, cu multă nonşalanţă, aş spune, pronunţă neadevăruri sau minciuni chiar în legătură cu situaţia din România, distorsionează realităţile şi acest lucru, sigur, numai pentru beneficiul lor personal, dar în dezavantajul ţării", a conchis Tăriceanu.

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a comentat luni seară protocoalele secrete, la intervenţia eurodeputaţilor din Comisia pentru libertăţi civile din Parlamentul European, spunând că nu vede legătura între acestea şi modificările legilor justiţiei care afectează independenţa sistemului. Referitor la mitingul din 10 august, Frans Timmermans a spus că pe imaginile video nu a văzut oameni care ar fi putut fi huligan, ci doar protestatari paşnici. Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene a subliniat că raportul MCV este cel mai bun instrument pentru a ajuta România

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.