Copreşedintele ALDE Călin Popescu Tăriceanu a declarat, joi, întrebat dacă din punctul său de vedere i-a fost ascultat telefonul, că întrebarea este ”câţi nu au fost interceptaţi”, adăugând că, din ”cifrele uriaşe de mandate de ascultare, se conturează ideea că această activitate nu s-a rezumat numai la dosarele de securitate naţională, ci a fost mult mai extinsă”.
Întrebat dacă are convingerea că i-a fost ascultat vreodată telefonul, Tăriceanu a răspuns: ”Dumneavoastră ce credeţi? Eu vă întreb: Câţi credeţi că nu am avut telefoanele puse sub ascultare? Din moment ce Curtea Constituţională hotărăşte acest lucru şi văd un val de plângători pe umerii serviciilor care nu vor mai putea să desfăşoare această activitate nestingherit, şi văd cifrele uriaşe de mandate de ascultare, ne facem o idee că această activitate nu s-a rezumat numai la dodarele de securitate naţională sau anchetele fireşti, ci au fost mult mai extinse. De altfel, se vede şi din scurgerile care s-au petrecut permanent în presă, din dosarele aflate în cercetare”.
Copreşedintele ALDE a menţionat că a auzit ”o aşa-zisă ziaristă spunând că în momentul de faţă sunt peste o mie de persoane la SRI care se ocupă cu un singur lucru, cu transcrierea convorbirilor telefonice şi se întreba ce vor face aceste o mie de persoane, ce se întâmplă cu locurile lor de muncă”.
”Păi asta este problema, una socială? Sau este o problemă legată de respectarea drepturilor individuale, care e o problemă care se pune cu maximă acuitate în lumea democratică. În momentul în care se întâmplă o amplitudine a acestor activităţi, e de presupus, cu justiţia selectivă care are loc în România, că în acest câmp tactic al serviciilor a intrat o serie întreagă de categorii, printre care şi oamenii politici”, a menţionat Tăriceanu.
Copreşedintele ALDE Daniel Constantin a declarat că el, personal, nu are o certitudine privind ascultarea telefonului, dar a adăugat că, ţinând cont de funcţiile pe care le-a deţinut de-a lungul timpului, acest lucru este foarte posibil.
”Din câte ştiu, însă, după fiecare mandat de interceptare, persoana care a fost interceptată trebuie să fie anunţată”, a adăugat Constantin.
Şi Călin Popescu Tăriceanu a intervenit: ”Atâta vreme cât această informare a celor interceptaţi nu s-a produs niciodată, este doar o poveste asta cu interceptările telefonice, o invenţie a noastră, pentru că de fapt nu s-a întâmplat”.
Curtea Constituţională a decis, în 16 februarie, că prevederea din Codul de procedură penală potrivit căreia supravegherea tehnică poate fi efectuată de ”alte organe specializate ale statului” decât organul de cercetare penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei este neconstituţională.
CCR arată, în motivare, că decizia se aplică dosarelor aflate pe rol. ”Aceasta înseamnă că, pe toată perioada de activitate a unui act normativ, acesta se bucură de prezumţia de constituţionalitate, astfel încât decizia nu se va aplica în privinţa cauzelor definitiv soluţionate până la data publicării sale, aplicându-de, însă, în mod corespunzător, în cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecată”, potrivit motivării CCR.
În ceea ce priveşte hotărârile definitive, Curtea precizează că ”această decizie poate servi ca temei de revizuire, în baza art.453 alin.(1) lit.f) din Codul de procedură penală, în această cauză, precum şi în cauzele în care au fost ridicate excepţii de neconstituţionalitate similare, înaintea datei publicării deciziei în Monitorul Oficial.
DNA a cerut, miercuri, suplimentarea bugetului cu aproape 10,5 milioane de euro, pentru a putea să achiziţioneze tehnică de interceptare şi a detaşa 130 de ofiţeri care să se ocupe de supravegheri operative şi înregistrări ambientale. Activitatea DNA ar putea reveni la standardele din prezent în aproximativ doi ani după asigurarea acestor resurse, au precizat reprezentanţii parchetului anticorupţie.
Şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) cere înfiinţarea unui serviciu tehnic, prin OUG, pentru a putea continua activităţile de supraveghere din dosarele penale. Direcţia vrea suplimentarea bugetului cu peste 20 de milioane de euro pentru echipamente tehnice şi detaşarea a 200 de poliţişti.
Directorul SRI, Eduard Hellvig, susţine că, urmare a deciziei CCR, în procesul penal nu vor mai putea face obiectul instrumentării cu mijloacele tehnice ale SRI infracţiuni precum cele de spionaj-trădare, terorism, criminalitate organizată transfrontalieră, contraproliferare, criminalitate informatică şi fapte de mare corupţie, ce reprezintă ameninţări grave la securitatea naţională.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
