Procurorul-şef al DNA Laura Codruţa Kovesi a declarat că excepţia de neconstituţionalitate a interceptărilor SRI a fost deja invocată în dosare ale DNA după 16 februarie, rămânând ca judecătorii să decidă dacă aceste probe au fost legal administrate.
Kovesi a arătat că menţiunea din decizia Curţii Constituţionale potrivit căreia hotărârea poate avea efecte asupra dosarelor aflate pe rolul instanţelor ”poate genera interpretări” şi judecătorii sunt cei care vor decide cu privire la legalitatea interceptărilor făcute la acel moment în acord cu articolul 142, alineatul 1, din Codul de procedură penală, declarat neconstituţional.
”Categoric la momentul administrării acestor probe procurorii DNA au respectat legea. (...) Faptul că o anumită probă a fost administrată în conformitate cu legea şi ulterior a apărut o decizie a Curţii Constituţionale nu ar trebui să aibă un efect asupra probelor legal administrate”, a declarat Kovesi la Digi24.
Ea spune însă că nu poate să presupună sau să anticipeze ce vor face judecătorii.
”Ce pot să spun sigur, şi am o evaluare în acest moment, este că anumite persoane care sunt implicate în dosarele Direcţiei Naţionale Anticorupţie au invocat această excepţie”, a spus Kovesi, precizând că excepţiile au fost invocate din momentul emiterii deciziei CC, după 16 februarie.
Şefa DNA a mai subliniat că ”judecătorii vor verifica modul în care s-a respectat legea în administrarea probelor şi vor lua decizie”.
Kovesi a precizat că, potrivit legii, singurele unităţi de parchet care pot deţine aparatură de interceptare sunt DNA şi DIICOT, aceasta din urmă neavând un serviciu tehnic.
DNA are în schimb un astfel de serviciu în cadrul căruia activează 23 de ofiţeri de poliţie judiciară coordonaţi de un procuror. Aceştia nu pot furniza însă supravegherea tehnică necesară, care presupune, pe lângă interceptări, şi fotografii, localizarea telefoanelor sau înregistrări în mediul ambient, pentru structura centrală şi cele 14 structuri teritoriale ale direcţiei.
Astfel, DNA a apelat de-a lungul timpului la supraveghere tehnică efectuată de structuri din cadrul MAI, precum DIPI, dar şi de SRI.
Kovesi a explicat că decizia CC nu exclude folosirea în continuare a infrastructurii SRI sau a altor instituţii pentru supravegherea tehnică şi a luat în calcul această posibilitate când a cerut alocarea a aproape 10,5 milioane de euro şi detaşarea a 130 de poliţişti pentru aceste acţiuni.
Şefa DNA a mai precizat că dosarele direcţiei nu se bazează niciodată doar pe interceptări şi sunt chiar ”cazuri mari” care nu conţin acest tip de probe, ca de exemplu cele privind retrocedările ANRP.
Curtea Constituţională a decis, pe 16 februarie, că articolul 142, alineatul 1, din Codul de procedură penală, potrivit căruia supravegherea tehnică poate fi efectuată de ”alte organe specializate ale statului” decât organul de cercetare penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei este neconstituţional.
Decizia Curţii Constituţionale, potrivit căreia este neconstituţional articolul din Codul de procedură penală în baza căruia se făceau interceptări de către SRI în cercetări penale, se aplică dosarelor aflate pe rol, conform motivării CC publicate miercuri.
DNA a cerut miercuri suplimentarea bugetului cu aproape 10,5 milioane de euro, pentru a putea să achiziţioneze tehnică de interceptare şi a detaşa 130 de ofiţeri care să se ocupe de supravegheri operative şi înregistrări ambientale. Activitatea DNA ar putea reveni la standardele din prezent în aproximativ doi ani după asigurarea acestor resurse, au precizat reprezentanţii parchetului anticorupţie.
Şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) cere înfiinţarea unui serviciu tehnic, prin OUG, pentru a putea continua activităţile de supraveghere din dosarele penale. Direcţia vrea suplimentarea bugetului cu peste 20 de milioane de euro pentru echipamente tehnice şi detaşarea a 200 de poliţişti.
Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, declara marţi, înainte de publicarea motivării deciziei CCR, că va promova o ordonanţă de urgenţă care să prevadă că infrastructura pentru interceptări poate fi utilizată de poliţişti şi procurori, apreciind că "singura soluţie e să folosim infrastructura asigurându-ne că personalul e abilitat de a face cercetare penală".
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
